Lavinia Betea despre „nebunul satului”, la Teatrul Naţional Bucureşti
Duminică 7 mai 2017, de la ora 11.00, la Sala Mică, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Lavinia Betea prezintă conferinţa cu tema Ce facem cu ,,nebunul satului”?
„De-a lungul timpului, reprezentările şi tratamentele aplicate omului cu tulburări mentale au fost diferite.
În cadrele „duratelor lungi” ale istoriei, comunităţile tradiţionale româneşti i-au conferit deseori aura „săracului cu duhul” care va stăpâni, în viaţa veşnică, Raiul. I s-a atribuit alteori darul prorociei, ,,sfântul de la Maglavit” (1935-1938) fiind un exemplu în sensul acesta. În alte reprezentări, omul care trăia şi vorbea altfel decât ceilalţi întruchipa dualitatea om-diavol sau om-animal.
Patologia şi tratamentul instituţionalizat al tulburărilor mentale au debutat în România la începutul secolului XX, parcurgând diverse etape. Reprezentarea socială a ,,nebunului satului” a fost amprentată de credinţele religioase, curentele ideologice dominante, politicile de stat etc. În ansamblu însă, numărul celor care suferă de diverse tulburări mentale este în continuă creştere. O diagnoză a „spiritului epocii noastre” induce factori favorizanţi precum ideologia consumerismului, excesul consumului mediatic, stresul schimbării, mitologia life coaching-ului ş.a.m.d.
Cum ne comportăm noi, românii, în faţa acestor ameninţări? Cât de mare este distanţa dintre potenţialul şi politicile sociale din ţările bogate ale Uniunii Europene şi cele ex-comuniste? Este media românească un blestem sau o binefacere în reprezentarea „nebunului satului”?
Acestea sunt doar câteva dintre aserţiunile şi întrebările care articulează reflecţia asupra reprezentărilor ”nebuniei” şi politicilor de sănătate mentală”, declară Lavinia Betea.
Lavinia Betea este absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia Filozofie-Istorie şi doctor în psihologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente este profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.
Este autor şi co-autor a peste 20 de volume publicate de prestigioase edituri din ţară şi străinătate pe teme de psihologie politică şi istorie a comunismului. În scopul documentării asupra culiselor puterii a realizat cărţi de interviu cu foşti lideri comunişti şi cu victime ale „luptei de clasă”. A efectuat, totodată, laborioase cercetări de arhivă.
Dintre lucrările publicate reţinem: Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machaivelli. Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea (Adevărul, 2011); Poveşti din Cartierul Primăverii (Curtea Veche Publishing, 2010); Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Române, 2007); Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Compania, 2006); Mentalităţi şi remanenţe comuniste. Aspecte psihosociale (Nemira, 2005); Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea; Convorbiri neterminate (Polirom, 2001); Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul comunist (Polirom, 2001); Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu (Evenimentul românesc, 1997). A coordonat trilogia Biografia lui Ceauşescu (Cetatea de Scaun, 2015, Adevărul 2013, 2012). A fost distinsă cu Premiul Academiei Române pentru cartea Lucreţiu Pătrăşcanu – moartea unui lider comunist (Humanitas, 2001).
A colaborat cu circa o sută de articole la reviste ştiinţifice de circulaţie internaţională. A fondat şi a condus revista de specialitate Societal and Political Psychology International Review. A participat la conferinţe şi simpozioane de specialitate în Franţa, Italia, Mexic, Ungaria, Ucraina, Tunisia, Portugalia, Indonezia, Serbia.
A lucrat ca jurnalist de presă scrisă şi televiziune. A condus secţia de istorie recentă a cotidianelor Jurnalul Naţional şi Adevărul şi colaborează cu TVR în realizarea unor serii de documentare istorice. (R.N.)
