Inaugurarea Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucureşti
Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la inaugurarea Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucureşti în noul său sediu de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Evenimentul are loc în ziua de marţi, 31 octombrie, ora 18.00.
Biblioteca Muzeului Municipiului Bucureşti este o bibliotecă specializată, dedicată istoriei oraşului Bucureşti şi împrejurimilor. Începuturile constituirii fondului sunt sincrone cu înfiinţarea muzeului (1929) şi constituirea colecţiilor sale. Prima menţionare documentară a bibliotecii datează din 1935, iar primul donator a fost chiar directorul de atunci al muzeului, doctorul George Severeanu.
Primii donatori şi prima menţionare documentară
În 1927, primarul Anibal Teodorescu anunţa public că muzeul municipal, care era în curs de constituire, urma să aibă şi o mare bibliotecă populară, pentru care făcea apel la donaţii. Astfel, Muzeul Municipiului Bucureşti, deschis publicului în 1931 în casa Moruzzi (Calea Victoriei, nr. 117), a primit în scurtă vreme şi primele donaţii de cărţi. Volumele cuprindeau referinţe la istoria Bucureştiului şi primii donatori au fost personalităţile implicate în fondarea muzeului, fapt dovedit de însemnările şi ex librisurile pe care le conţin. Potrivit acestora, în anii 1932-1935, George Severeanu dăruieşte muzeului trei volume publicate în secolele XVIII-XIX, Dinu V. Rosetti, conservatorul muzeului, o serie de lucrări de arheologie, iar preotul Constantin Bobulescu, membru în comitetul de redacţie al revistei Bucureştii, o carte bisericească tipărită la Tipografia Mitropoliei în 1765. Dar prima menţionare directă a bibliotecii datează din 1935 şi apare în articolul Intrarea prinţului Josias de Saxa-Coburg în Bucureşti la 10 noiembrie 1789 publicat de doctorul George Severeanu în volumul I al revistei Muzeului Municipiului Bucureşti, intitulată Bucureştii.
Structura fondului
Biblioteca Muzeului Municipiului Bucureşti deţine un valoros fond de publicaţii constituit de-a lungul timpului prin donaţii, achiziţii, schimb interbibliotecar şi îmbogăţit în permanenţă prin publicaţiile apărute la editura muzeului. În structura tematică a fondului predomină lucrările cu valoare documentară pentru evoluţia istorică, urbanistică şi culturală a oraşului Bucureşti, scrierile tipărite în străinătate cu referinţe la istoria românilor şi la istoria Bucureştiului şi relatări ale călătorilor străini în Ţările Române din secolele XVIII-XIX.
De la un nucleu de circa 3000 de unităţi bibliografice existent în 1949, s-a ajuns în 1963 la 25000, iar în prezent fondul însumează cca. 53000 de unităţi reprezentând publicaţii monografice (cărţi, broşuri, albume, atlase, planuri), publicaţii seriale (ziare, reviste, anuare) şi documente pe suport electronic (CD, DVD). Fondul bibliotecii este compus din Fondul de carte curentă, Fondul periodice, Fondul special şi Fondul de carte veche şi cu valoar e bibliofilă, care cuprinde: manuscrise (sec. XVIII-XIX), carte străină veche (1560-1800), carte românească veche (1648-1830), carte cu valoare bibliofilă (1830-1900) şi periodice vechi româneşti (sec. XIX).
Biblioteca are o structură enciclopedică, cuprinzând lucrări din domenii variate: istorie, arheologie, numismatică, filozofie, istoria literaturii, istoria artei, istoria arhitecturii, istoria religiilor, istoria comerţului, istoria medicinii, drept, beletristică, descrieri de călătorii, memorialistică, lexicografie. Numeroase exemplare conţin însemnări, diferite impresii şi comentarii asupra evenimentelor epocii precum şi ex librisuri, care ne furnizează informaţii despre posesorii lor anteriori, printre care se numără personalităţi marcante ale vremii: banul Mihail Ghica, Nicolae Bălcescu, Cesar Bolliac , Al. Papiu-Ilarian, Constantin C. Brătianu, dr. George Severeanu, Dinu V. Rosetti., George D. Florescu, Gheorghe Tătărescu, monseniorul Vladimir Ghica.
Servicii oferite
Reorganizarea muzeului în 1956 şi mutarea în palatul Suţu (Bd. I. C. Brătianu, nr. 2) a însemnat o nouă etapă în dezvoltarea bibliotecii. Până în anul 2000, ea a funcţionat ca fond de documentare pentru personalul de specialitate şi colaboratorii externi implicaţi în cercetare. Din anul 2000, biblioteca a fost deschisă şi publicului prin organizarea Sălii de lectură, revenindu-se la ideea de început a ctitorilor Muzeului Muncipiului Bucureşti de a pune la dispoziţia comunităţii informaţii, date şi imagini referitoare la istoria oraşului.
Având statut de bibliotecă specializată, Biblioteca Muzeului Municipiului Bucureşti oferă servicii de împrumut la domiciliu doar personalului propriu. Consultarea publicaţiilor de către public se poate face gratuit în Sala de lectură, iar servirea cititorilor se face prin acces liber la raft sau, prin intermediul bibliotecarilor, din depozite.
Începând cu 1 noiembrie 2017 biblioteca este deschisă publicului în noul său sediu de la Observatorul astronomic. Mărirea spaţiului şi înnoirea mobilierului permit o mai bună organizare a spaţiului destinat lecturii şi depozitelor, conform normelor biblioteconomice. Noua structură a bibliotecii crează cadrul necesar îndeplinirii principalelelor sale atribuţii, de dezvoltare, organizare, prelucrare şi conservare a fondurilor de carte. În acest fel se pot asigura condiţii optime de informare, studiu şi delectare beneficiarilor noştri: personalul muzeului, cercetători, cadre didactice, studenţi, elevi, precum şi tuturor celor pasionaţi de istoria oraşului, indiferent de vârstă şi profesie.
