În curând în librării: Întoarcerea Regelui. 23 august 1944. Controversata istorie a unei zile care a schimbat soarta României de Alexandru Muraru şi Andrei Muraru
La distanță de aproape 75 de ani de la eveniment, actul de la 23 august 1944 continuă să fie, de departe, cel mai controversat și mai disputat subiect al istoriografiei românești contemporane. Acesta a devenit granița în timp între două regimuri politice. Niciodată în istoria românească un eveniment nu a provocat atîtea discuții și interpretări, fiind inclusiv contaminat masiv de exagerări și mistificări flagrante.
Actul de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului pentru România și orientarea geopolitică a țării și a generat metamorfoze capitale ale regimului politic, social și constituțional. Evenimentul, care a fost ulterior, începînd cu 1948, ziua naţională a României pentru patru decenii, a scurtat operaţiunile militare din al Doilea Război Mondial, contribuind inclusiv la soarta conflagraţiei mondiale.
Disputa despre 23 august 1944 a continuat după 1989, deschiderea arhivelor și apariția unor noi probe documentare nu au avut ca efect domolirea elanului polemic, ci, dimpotrivă, acutizarea sa. Numeroasele teorii, mărturii şi interpretări au creat un halou impresionant acestui moment.
Volumul își propune să reevalueze evenimentul istoric, sub diferite unghiuri și cu metode variate, punînd în pagină 16 contribuții româneşti şi străine din domenii diverse: istorie politică, relații internaționale, istorie militară, analiză constituțională și drept comparat, istorie socială, studii prozopografice, analiza miturilor, istoria istoriografiei ș.a.
Alexandru Muraru este politolog şi istoric, cercetător ştiinţific III în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este profesor asociat în ştiinţe politice la aceeaşi universitate. În anul academic 2019‑2020 este Fulbright Visiting Senior Scholar la New York University. Şi‑a susţinut doctoratul în ştiinţe politice în 2011, cu o teză despre dezbaterile privind regalitatea în România postcomunistă. Absolvent şi doctor al şcolii de ştiinţe politice ieşene, a urmat şi două programe de master, în istorie şi studii europene, la aceeaşi universitate. A beneficiat de numeroase burse de studiu în Europa şi America de Nord sau de participări la programe postuniversitare avansate şi a susţinut prelegeri şi conferinţe internaţionale pe teme de istorie recentă sau istoria mentalităţilor. Este autorul lucrărilor Cum supravieţuieşte monarhia într‑o republică? Regele Mihai, românii şi regalitatea după 1989 (2015) şi Republica Monarhică. Aportul Familiei Regale la integrarea euro‑atlantică a României (2009). A coordonat volumele Ana, Regina. Acasă pentru totdeauna (2016), Anul Regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României (coed. Daniel Şandru, 2016), Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (coed. Andrei Muraru, 2017), Mihai I al României. Regele nostru. Martori, experienţe, amintiri regale (2018) şi Lumea Majestăţii Sale. Jubileul Custodelui Coroanei Române (coed. Daniel Şandru, 2019). A publicat zeci de studii şi articole privind problema monarhică în România postcomunistă şi evoluţiile generate de acest subiect. A fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului (2005‑2009), director general al Institutului Naţional al Patrimoniului (2013‑2014) şi este membru în conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune (2014‑prezent). Pentru poziţiile sale publice şi lucrările despre regalitate, a fost decorat de două ori de regele Mihai I al României cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2008) şi cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015).
Andrei Muraru este istoric, lector universitar la SNSPA (Bucureşti), Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, şi cercetător ştiinţific gradul III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (Bucureşti). A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2005), unde şi‑a susţinut şi doctoratul (2011) cu o teză despre procesele postbelice ale criminalilor de război. A fost cercetător (2006‑2012) şi preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – IICCMER (2012‑2014), calitate în care a demarat campania de aducere în faţa justiţiei a foştilor responsabili din aparatul comunist de represiune. În perioada 2006‑2009 a fost consilier la Cancelaria Prim‑ministrului şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost bursier la Universitatea „Aristotel” din Salonic (2004‑2005), New Europe College (2009‑2010) şi United States Holocaust Memorial Museum, Washington, DC (2010‑2011). Este autorul volumului Vişinescu, torţionarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul (2017). A publicat numeroase studii în reviste de specialitate şi lucrări colective. A coordonat volumele Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (2017, în colab. cu Alexandru Muraru), Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945‑1967) (2008) şi este coautor al primului manual despre dictatura comunistă, O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu (ed. I, 2008; ed. a II‑a, 2009; ed. a III‑a, 2014). A participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susţinut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă. Pentru activitatea în fruntea IICCMER a fost decorat de regele Mihai cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofiţer (2015). Din decembrie 2014 este consilier al preşedintelui României.
