Idei în Agora – Autolatria. Mitologii şi istorii ale identităţii colective, Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi, la Casa Filipescu-Cesianu
Marţi 7 mai 2019, ora 18:00, Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la un nou eveniment din seria Idei în Agora – Autolatria. Mitologii şi istorii ale identităţii colective, Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi. Conferinţa are loc în mansarda Casei Filipescu-Cesianu.
Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
“Una din ironiile supreme ale Istoriei este că originismele (autohtonismele, protocronismele), construcţii fantasmatice, mitologice şi chiar mistice, nu sînt autosuficiente. Au nevoie de certificatul de autenticitate conferit (în opinia celor interesaţi — originiştii înşişi) de Celălalt. Nu există decît megalomanii tribale/entice/naţionale anxioase, fiindcă baza lor documentară e lacunară, fictivă ori problematică, iar Celălalt are de regulă proiecte similare, eventual concurente şi aflate în competiţie mimetică pentru aceiaşi eroi (în special pentru cei fondatori), aceleaşi limbi originare, aceleaşi spaţii adamice, aceleaşi invenţii (începînd cu focul), aceleaşi imaginare sociale etc. Autolatria, cultul sinelui colectiv, legată apofatic de ura-de-sine (stigmatul tribal, etnic, national), e ameninţată de comparaţie. Citite împreună, autolatriile particulare îşi divulgă elementele comune, de la mecanismele psihologice la sursele (pseudo-)erudite, de la situaţiile socio-istorice la constantele antropologice. Discuţia cu Dan Alexe, începută acum 38 de ani, ne va purta din Caucaz în Carpaţi, cu ocoluri edificatoare prin mai multe spaţii, timpuri, limbi, culturi, religii”, a declarat Sorin Antohi.
Dan Alexe (n. 1961) este lingvist, scriitor, jurnalist şi autor de filme documentare antropologice. Studii de Franceză şi Rusă la Unversitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi, perioadă în care a debutat în Dialog. Membru în Grupul de la Iaşi, a reuşit să emigreze şi s-a stabilit în Belgia din 1988. Studii postuniversitare la École des Hautes Études (Paris, 1994-1995), unde a obţinut un DEA în Istoria mentalităţilor, cu specializare în Islamul contemporan. A publicat studii culturale în Poetica Renaşterii, Univers, 1984; Géopolitique du Caucase, La Découverte, Paris, 1996; Religion, Magic, Fiction, and Politics, Nemira, 2001 (capitolul despre relaţiile dintre limbile română şi albaneză). Este autorul volumului Dacopatia şi alte rătăciri româneşti, Humanitas, 2015, o carte de studii şi eseuri despre identitatea română contemporană. A predat jurnalismul în Afganistan şi colaborează cu mai multe publicaţii şi posturi de radio internaţionale, printre care Radio Europa Liberă şi Charlie Hebdo.
Filmele lui documentare au obţinut cîteva dintre cele mai importante distincţii internaţionale. A realizat Ghazavat (1992, primul documentar despre Cecenia), Howling for God (1997, Iubiţii Domnului, despre viaţa în confreriile mistice sufi) şi Cabală la Kabul (2007, despre Afganistanul de azi văzut prin duşmănia dintre ultimii doi evrei din Kabul). Howling for God a primit premiul FIPRESCI la festivalul IDFA de la Amsterdam (1998). Cabală la Kabul a obţinut printre altele premiul Nanook al Festivalului de Film Etnografic de la Paris (2007) şi marele premiu al festivalului Astra de la Sibiu (2008).
A mai publicat proză (Miros de roşcată amară, Humanitas, 2014; În punctul lui rebbe G., Polirom, 2016) şi teatru (Lumea ca spoială şi împovărare, într-un volum comun cu Luca Piţu, Epica Magna, 2012). Ultima sa carte, Pantere parfumate (Polirom, 2017), un roman picaresc erudit, are ca decor Caucazul, Cecenia şi permanenta ei înfruntare cu Rusia.
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist şi traducător. Membru în Academia Europaea. A iniţiat şi coordonează seria Idei în Agora.
