Asociația Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți / credidam-english-version
totk-0201w

Familia Tót vine în sfârşit la întâlnirea cu spectatorii

Familia Tót a lui István Örkény are prima reprezentaţie, după ce premiera cu acest mult aşteptat spectacol a fost amânată de două ori, din motive medicale. Textul spectacolului,  în regia lui Bocsárdi László, este o variantă scenică a romanului şi a piesei de teatru cu același titlu – Tóték / Familia Tót. Căci această capodoperă a literaturii dramatice mondiale a apărut pentru prima dată în 1966, sub forma unui roman scurt, pe care István Örkény îl rescrie un an mai târziu, sub forma unei piese de teatru.

În introducerea romanului său, publicat în 1966, István Örkény scrie: „Dacă un popor este obişnuit să-şi suporte soarta, e bineînțeles greu să-l găseşti vinovat pentru că se resemnează până la extenuare. (…) Există popoare fericite: ele sunt cele care s-au revoltat la timp. Noi suntem din specia celor care nu se revoltă la timpul potrivit. Eu asta cred –  şi familia Tót este un exemplu, că singura ieșire a omului este prin faptă”.

Ieşirea invocată de  István Örkény nu se vede în Mátraszentanna, micul sat de munte care, deşi nu poate fi localizat pe vreo hartă, dezvăluie cum alunecarea într-un coşmar a devenit şi încă poate deveni realitate, oricând şi oriunde. În Mátraszentanna, alunecarea / căderea a îneput cu aşteptarea şi a continuat cu resemnarea. Aşteptarea întoarcerii acasă a celor plecaţi să lupte pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial. Şi familia Tót aşteaptă, îl așteaptă pe Gyula, singurul lor fiu. Dar de pe front vine Maiorul, care va fi găzduit de familia Tót, la rugămintea fiului. Un musafir lovit de o violentă sminteală, acea formă de stricăciune a minţii care instaurează coşmarul şi care aminteşte de vorba lui Matei Evanghelistul : „Vai lumii, din pricina smintelilor!”.

Şi vai de familia Tót, care de frică şi de dragul fiului suportă regimul de  teroare impus de nemăsuratul orgoliu al unui ofiţer sărit de pe fix. Vestea morţii fiului pe front vine prea târziu, gesturile de revoltă sunt zadarnice, căci sminteala hrănită şi crescută din dezinformare şi frică a devenit o forţă distrugătoare de neoprit. Aşa cum incontrolabilă şi de neoprit poate deveni şi forţa distrugătoare  a smintelii din vremurile noastre,  pe care le trăim sub semnul dezinformării şi al fricii şi în care ne lamentăm cu toţii, precum Hamlet: „Vremea / E scoasă din ţâţâni. Ah, ce blestem / Că eu n-am fost născut ca s-o întrem!”.

Următoarea reprezentaţie cu Familia Tót este programată pe 30 noiembrie, în Sala Mare a teatrului.

totk-0208w

About Author

Connect with Me: