Expoziţie Philippe Gras la Cluj-Napoca
Philippe Gras s-a născut în 1942 la Paris. După liceu, decide să studieze fotografia la École Estienne din Paris. Se specializează iniţial în fotografia de modă. Este de asemenea foarte activ pe scena muzicală, unde fotografiază muzicieni de jazz precum Don Cherry, Miles Davis sau John Coltrane.
Devine pasionat de fotoreportaj iar seriile sale sunt publicate în mod regulat în presă. Însă Philippe Gras alege să rămână fotograf independent şi va rămâne astfel până la finalul carierei sale.
Această lipsă a compromisului precum şi subiectele puternice pe care le alege se regăsesc în imaginile surprinse în timpul manifestaţiilor studenţeşti din mai 1968 din Paris. Philippe Gras fotografiază confruntările dintre studenţi şi forţele de ordine, dar şi momentele de acalmie, care lasă să se întrevadă viaţa cotidiană de pe străzile Parisului. Aceste instantanee în alb negru demostrează un mare talent pentru documentare, având în acelaşi timp o calitate artistică remarcabilă.
La 50 ani după evenimentele din mai 68, această expoziţie prezentată la Institutul francez din Cluj-Napoca ne aruncă în mijlocul manifestaţiilor studenţeşti din Parisul anului 1968.
Expoziţia va putea fi vizitată din 2 în 11 mai, fiind găzduită în La Cave, Institutul fracenz din Cluj. Program de vizitare: de luni până vineri între orele 10 şi 17. Vernisaj: 2 mai ora 18.30.
Expoziţia este însoţită de filmul documentar „Mai 68, O primăvară stranie” de Dominique Beaux, în limba franceză cu subtitrare în limba engleză.
„Mai 68, O primăvară stranie” este un film care povesteşte evenimentele din luna mai a anului 1968 din Franţa din punctul de vedere al celor pe care Mai 68 i-a contestat: poliţişti (şeful poliţiei Maurice Grimaud, simpli agenţi de poliţie…), patroni, oameni politici (Edouard Balladur…), militari, comunişti cărora li s-a spulberat visul revoluţionar (Pierre Juquin, Claude Poperen).
Acest film cu o durată de 3 ore, prezentat în două părţi, ne antrenează, urmărind cronologia evenimentelor, în explorarea meandrelor amintirilor contradictorii şi complementare. Sunt prezente amintirile istorice şi cinematografice ale regizorului şi ale echipei sale, amintirile apropiaţilor săi care s-au reunit la ţară, amintiri declanşate de afişe care devin adevărate personaje, cele vehiculate de imaginile de arhivă, arătate direct sau arătate celor care au fost martori direcţi la evenimente, pe scurt un film care modifică percepţia celor care intervin dar şi a spectatorilor. Este de asemenea un film despre ce este Republica, o putere, o societate, memoria care o construieşte, ceea ce poate să o distrugă şi ceea ce o întăreşte… (R.N.)
