
Expoziţie de fotografie Marc Schroeder, la Palatul Culturii Iaşi
Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi şi Centrul Cultural German Iaşi vă invită să vizitaţi, în perioada 9 noiembrie 2018 – 13 ianuarie 2019, expoziţia de fotografie „Speranţa moare ultima. Foşti deportaţi în Rusia Sovietică îşi aduc aminte”, realizată de Marc Schroeder.
Realizată în parteneriat cu Goethe-Institut Bucureşti, expoziţia prezintă o serie de portrete expresive ale foştilor deportaţi etnici germani din România în Uniunea Sovietică, însoţite de fragmente din conversaţii înregistrate cu supravieţuitorii deportării, în care sunt redate experienţele traumatizante din lagărele de muncă sovietice.
Fotograful luxemburghez Marc Schroeder şi-a început proiectul de documentare privind deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică în anul 2012. Scopul primei sale călătorii în România din 2010 a fost acela de a porni pe urmele saşilor transilvăneni: strămoşii acestora provin, printre altele, de pe teritoriul actual al Luxemburgului. Saşii luxemburghezi şi transilvăneni vorbesc şi în prezent acelaşi dialect francon moselan.
În cursul primei sale călătorii de descoperire, fotograful a aflat pentru prima oară despre deportarea în Rusia şi a constatat totodată că aceasta le era necunoscută multora din România. Subiectul a făcut într-adevăr obiectul unor cercetări ştiinţifice şi a fost tratat în literatură sau cinematografie, însă lipsea o documentare fotografică detaliată a acestui capitol istoric.
Marc Schroeder şi-a propus să îi caute pe unii dintre ultimii martori ai vremii. Timp de trei ani artistul a vizitat în România peste 40 de foşti deportaţi în Uniunea Sovietică, fotografiindu-i în ipostaze comune şi consemnându-le amintirile. Astfel a luat naştere o serie de portrete expresive care reflectă identitatea acestor oameni ca membri ai unei minorităţi, precum şi experienţele traumatizante din lagărele de muncă sovietice. Mărturiile martorilor vremii schiţează o imagine a memoriei colective cu privire la deportări.
Proiectul a beneficiat de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din Bucureşti, în cadrul unei burse destinate jurnaliştilor culturali, din 2013.
