
Dublă premieră ce poartă semnătura de regie a actriței de teatru și film, Ofelia Popii
„Cea mai frumoasă zi” – filmul produs de TNRS pentru Scena Digitală și „O zi frumoasă” – spectacolul prezentat în premieră la Sala Mare, în data de 11 februarie, ambele producții având la bază textul dramaturgului Sławomir Mrożek și fiind regizate de Ofelia Popii, cu actorii Ciprian Scurtea și Adrian Matioc în distribuție, sunt premierele lunii februarie la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu.
„Trăim în izolare și murim în singurătate. Destinul este propriul psihic care ne conduce cu o voință ce nu ne aparține. Avem nevoie de celălalt pentru a găsi un scop, un sens într-o competiție care duce la exterminare. Ce înseamnă să pierzi? Ce înseamnă să câștigi? Ce e nevoia asta aproape animalică de a fi câștigător? În câteva clipe, în timpul unei vieți care ține cât o zi, salvarea este râsul. Trăim în clișee, ne construim reguli pe care le spargem ca să construim alte reguli, luptăm pentru libertăți care nu fac altceva decât să ne constrângă. Râsul, el singur, eliberează. Să râdem atunci de viață și moarte, de dragoste și ură, de ideea de om!”, mărturiseşte Ofelia Popii.
Filmul „Cea mai frumoasă zi” este disponibil începând din data de 1 februarie pe platforma Scena Digitală și poate fi vizionat oricând și de pe orice dispozitiv, pe bază de bilet sau abonament. Spectacolul „O zi frumoasă”, regia Ofelia Popii, va avea premiera la Sala Mare pe data de 11 februarie 2021. Textul ce stă la baza celor două producții ne aduce în prim plan două personaje și o singură mare problemă existențială – a te sinucide sau nu.
O viață devine insuportabilă atunci când destinul ți se dezvăluie ca o farsă permanentă, punându-ți mereu bețe în roate, sau atunci când până și cele mai mărunte capricii îți sunt satisfăcute? Se întrevăd astfel începuturile unei prietenii care i-ar putea ajuta pe Neizbut (Ciprian Scurtea) și Izbut (Adrian Matioc) să descopere adevărata valoare a unei vieți umane. Într-un context social opac, dominat de egolatrie, aventura (filozofică?) vecină cu tragicomedia propusă de Mrożek ne invită să descoperim în fericirea împărtășită prin acte de bunătate și sacrificiu poate singura formă de a ne salva și de a aprecia frumusețea propriei vieți.