Dragostea gay în vremea coaliţiei pentru familie, subiect al noului spectacol de la Teatrul Apollo111
Teatrul Apollo111 anunţă prima producţie a anului 2018, cel de-al doilea spectacol din stagiunea Satelit – “Tatăl meu, preotul” – în regia Elenei Morar. Premiera are loc pe 25 februarie. Bazat pe un text al lui Gabriel Sandu, spectacolul spune povestea unui tânăr gay care îşi mărturiseşte orientarea sexuală în faţa tatălui său, un preot dintr-un mic orăşel de provincie. Totul se întâmplă pe fondul unei adânci crize de credinţă, dar şi în contextul în care Coaliţia pentru Familie strânge semnături pentru modificarea Constituţiei, astfel încât căsătoria să fie definită ca uniunea între un bărbat şi o femeie.
Din distribuţie fac parte Andrei Sabău, Valeriu Andriuţă, Mihaela Teleoacă, Vlad Nemeş şi Bogdan Nechifor, scenografia e semnată de Alexandra Panaite, iar proiecţiile video de Ana Cârlan.
Satelit, o competiţie iniţiată de Teatrul Apollo111 şi publicaţia SUB25, a căutat şi premiat proiecte ale regizorilor sub 35 de ani, bazate pe texte ale unor autori români contemporani.
Elena Morar despre “Tatăl meu, preotul”:
“Spectacolul vorbeşte despre greutatea de a înfrunta o situaţie de criză la toate nivelurile – individual (identitate sexuală), familial (responsabilitate morală) şi colectiv (poziţionare civică). Gândit ca o reconstituire a exploziei secretelor dintr-o familie religioasă, spectacolul virează de la tragicomic la dramatic, în România profundă de aici şi acum, cea “în afara bulei”. Prezenţa unui martor inocent aduce la suprafaţă tot ce se ascunde sub aparenţa „normalităţii” şi pune sub semnul întrebării cele trei concepte creştine: credinţa, speranţa şi dragostea. Cât de departe mergem pentru a-i proteja pe cei pe care îi iubim? E răzbunarea o eliberare? De ce şi cum separăm ceea ce e public de ceea ce e privat? Unde se termină legăturile de sânge şi unde încep prejudecăţile?
Statutul de victimă poate fi aplicat oricăruia dintre personaje, iar complicitatea tăcerii perpetuează acest statut, de aceea a aborda pe scenă aceste teme, într-un mod dinamic, incisiv şi insightful, este pentru noi felul în care înţelegem “să ne purtăm crucea” de a ne afla acum în România.”
Când imaginea despre credinţă şi responsabilitate scindează legăturile familiale şi tot ceea ce îi unea până nu demult ajunge să îi separe ireversibil, putem vorbi despre o criză a “familiei tradiţionale româneşti”, mult prea sigură de valorile preluate de-a gata şi prea temătoare în a se reevalua. Centrat în jurul maturizării forţate a personajului principal, “Tatăl meu, preotul” dezvoltă teatral, pe fundalul social al extremismului religios, contrastele şi nuanţele din viaţa unor antieroi.
Elena Morar a absolvit ca şefă de promoţie cursurile secţiei de Regie Teatru în cadrul UNATC “I.L.Caragiale”; în 2010 a obţinut diploma de Master în Arta Regizorului de Teatru, între 2011-2013 a urmat cursurile Şcolii Doctorale “Studii interdisciplinare teatru/film” UNATC. A regizat spectacolele: “BULL” de Mike Bartlett (2017, ARCUB cu sprijinul POINT) “Artificii” de Irina Dobriţă (2016, Teatrul de Comedie Sala Nouă, un proiect Comedia ţine la TINEri) “Dragoste, în patru tablouri” de Lukas Bärfuss (2014-15, un proiect 9G la TNB Bucureşti Sala Mică), “Orfani” de Dennis Kelly (2013, coproducţie ProDrama şi Teatrul ACT Bucureşti), “7 zile din viaţa lui Simon Labrosse (dacă viaţa lui interesează pe cineva)” de Carole Frechette (2013, o coproducţie ARENA şi Green Hours Bucureşti), “Oraşul nostru” de Thornton Wilder (2011, Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş); “Zvăpăiata” după A.P. Cehov (2010, Teatrul Metropolis în colaborare cu UNATC, preluat de Teatrul de Comedie, Bucureşti), “Însetaţi” de Wajdi Mouawad (2008, UNATC, spectacol prezentat în secţiunea Debut din cadrul FNT, 2008), “Crave” după Sarah Kane (2008, UNATC).
Alexandra Panaite este licenţiată în Arta Scenografică la UNATC Bucureşti şi a semnat decorul şi costumele pentru spectacole la Teatrul Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti şi Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova, dar şi pentru zeci de scurt-metraje şi spoturi publicitare.
Gabriel Sandu este scenarist, actor şi jurnalist. A scris “Tatăl meu, proetul” în cadrul unei rezidenţe pe care a câştigat-o în 2016 la Reactor de Creaţie şi Experiment, Cluj Napoca. În 2017 a câştigat două burse, una oferită în Statele Unite ale Americii de Digicomnet şi una în România, oferită de Fundaţia Friends For Friends pentru documentarea unui material jurnalistic. În prezent face parte dintre cei 10 autori români aleşi să facă parte din programul internaţional Fabulamundi, care reuneşte dramaturgi şi producători din toată Europa.
Premiera spectacolului “Tatăl meu, preotul” va avea loc duminică, 25 februarie, de la ora 20:00. (R.N.)
