Concert „Vioara lui George Enescu”
Pe 20 septembrie, de la orele 19:00, Turneul Naţional „Vioara lui Enescu” susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail, ajunge în Bucureşti, la Teatrelli.
Vioara Guarnieri – cunoscută şi sub numele de “Catedrala”, pentru acordurile sale impunătoare – datează din 1731 şi poartă semnătura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Această origine îi justifică valoarea, comparabilă doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumpărată de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor şi violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumpărat în 1898 de Ministerul Instrucţiunii Publice, condus, pa atunci, de Spiru Haret.
După moartea lui Enescu, soţia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, cât şi obiectele personale care au aparţinut maestrului, şi care pot fi văzute la muzeul de pe Calea Victoriei. Printre acestea se numără şi cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasă este vioara Guarnieri. Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebită ca instrumente de excepţie, cât şi o valoare istorică, recunoscută, şi reprezintă bunuri ale patrimoniului naţional. În chip de omagiu simbolic, toate aceste instrumente au fost donate de către soţia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată cu înfiinţarea muzeului “George Enescu”, în 1956.
De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, aceasta fiind păstrată în condiţii de siguranţă, la Bucureşti, până în anul 2008 când magnificul instrument, “Catedrala”, a revenit în circuitul concertistic, fiind dată în folosinţă, pentru o perioadă de trei ani, violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii şi Cultelor, organizat împreună cu Muzeul Naţional “George Enescu”. Organizatorii au înţeles importanţa valorificării Viorii Guarnieri, lasând-o să-şi continue destinul nobil pentru care a fost proiectată.
Înainte de a fi intrat în circuitul artistic şi, implicit, în posesia lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparată la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat că instrumentul nu şi-a pierdut niciuna din calităţile iniţiale. Totodată, evaluatorul agreat de Ministerul Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la două milioane de dolari.
Concursul organizat pentru câştigarea viorii Guarnieri s-a adresat violoniştilor români, cu vârsta de până în 45 de ani, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior de specialitate, care au putut face dovada unei importante cariere solistice naţionale şi internaţionale. Repertoriul impus în concurs, care s-a vrut a fi un omagiu adus lui Enescu, a cuprins “Sonata a III-a pentru pian şi vioară” de George Enescu, “Sonata” de C. Franck, “Sonata no. 3” de E. Ysaye, “Poemul” de E. Chausson, “Concertul pentru vioară şi orchestră” de Beethoven, “Concertul pentru vioară şi orchestră” de Brahms, “Concertul pentru vioară şi orchestră” de Ceaikovski, “Concertul pentru vioară şi orchestră” de Sibelius.
Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Ştefan Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Horia Andreescu şi Laura Manolache, directorul Muzeului “George Enescu”. El a impresionat juriul, câştigând concursul organizat la Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului “George Enescu” din Bucureşti, cu unanimitate de voturi, şi a primit spre folosinţă vioara Guarnieri, în baza unui contract şi a unui Regulament, pentru o perioadă de trei ani.
Program muzical „Vioara lui Enescu”: de Falla: Suită populară spaniolă, Paganini: Cantabile, MS 109, Dvořák: Humoresque, op. 101, I. Ceaikovski: Meditație, op. 42,
Fr. Kreisler: Londonderry Air, Bloch: Nigun, Dumitru Capoianu: Cântec fără cuvinte, A. Mozart: Rondo în sol major, Fr. M. Veracini: Largo, George Enescu: Balada, Saint-Saëns: Moartea lebedei din Carnavalul animalelor, Fr. Kreisler: La Gitana, Suk: Love song, op. 7 nr. 1, Gabriel Fauré: Après un rêve, Fr. Kreisler: Siciliana şi Rigaudon, Glazunov: Grand adagio, Fr. Kreisler: Malaguena, Ciprian Porumbescu: Balada, Saint-Saëns: Dans macabru. (R.N.L.)
