Comemorare Horia Lovinescu la Cafeneaua lui Repi
Director al Teatrului Nottara peste două decenii, din 1960 şi până la moartea lui, în 1983, dramaturgul Horia Lovinescu, va fi comemorat de echipa Teatrului Nottara, printr-un eveniment special, în cadrul Cafenelei lui Repi, în data de 9 februarie, de la ora 19.00, în CaféNott.
Spectacolul-lectură, Patima fără sfârşit, prezentat de Alexandru Repan, care semnează şi regia, îi are în distribuţie pe: Cristina Juncu, Anda Caropol, Raluca Gheorghiu, Răzvan Bănică, Alexandru Mike Gheorghiu, Cristian Nicolaie, Filip Ristovski şi Alexandru Repan. La pian: George Calofir.
La 42 de ani de când Patima fără sfârşit, cu subtitlul Sângele, a avut premiera absolută, în luna februarie a anului 1977, cu Alexandru Repan în extraordinarul rol al Hoinarului, piesa va fi prezentată acum în faţa publicului, într-o nouă lectură.
Textul este o dramă istorică, împletită cu o dramă de familie, ce se încadrează în contextul evenimentelor dedicate Centenarului, urmărind povestea a patru generaţii succesive de eroi cu numele Andrei Dumşa, a căror existenţă se leagă de lupta pentru întregirea României. Povestea surprinde însă un moment din existenţa familiei baronului Mailat, român de origine, dar care face parte din marea aristocraţie maghiară, şi se desfăşoară la anul 1877. Iubiri secrete, drame născute din pasiune neînfrânată, o familie în care căsătoriile sunt aranjate şi tainele vechi sunt bine păstrate, toate se împletesc într-o istorie seducătoare, ce s-ar putea rezuma simplu: un tânăr de familie nobilă, ultimul descendent al familiei Mailat, pe nume Andrei, născut dintr-o relaţie obscură şi înfiat de bunicul lui, marele baron, se opune căsătoriei sortite lui încă din copilărie, cu tânăra Irene, a cărei zestre o recomandă întru totul. Dragostea pe care i-o poartă însă unei alte fete, Mara, servitoare în casa baronului, va răsturna tabuuri şi va schimba destinul tuturor, până la ultimul descendent al familiei, care va muri pe front, în anul 1944, cu el stingându-se pentru totdeauna acest nume.
Horia Lovinescu nu se trădează pe sine în acest text, construind personaje în care-şi dovedeşte tradiţia de dramaturg-psiholog, fin analist al sentimentelor, un creator de caractere interesante şi complicate, fermecătoare şi pline de profunzimi.
Horia Lovinescu s-a născut la Fălticeni, judeţul Suceava, pe 28 august 1917 şi a murit la 66 de ani, pe 16 septembrie 1983. Este fiul avocatului Octav Lovinescu şi al Anei, descendentă din familia lui Ion Budai-Deleanu. Unchiul lui este criticul literar Eugen Lovinescu, iar fratele său este eseistul Vasile Lovinescu. A urmat, apoi, cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1942. Şi-a luat doctoratul la Iaşi, în 1946, cu o teză despre poezia lui Arthur Rimbaud, premiată la cenaclul Sburătorul şi publicată abia în 1981. A lucrat la Institutul de Statistică din Bucureşti şi la Radiodifuziunea Română, iar din 1960 şi până în 1983 a fost director al Teatrului Nottara. Printre cele mai importante creaţii ale lui se numără Citadela sfărâmată, Surorile Boga, Moartea unui artist, Petru Rareş, Şi eu am fost în Arcadia, Paradisul, Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă.
