Baritonul George Petean şi tenorul Zeno Popescu în opera Rigoletto de Giuseppe Verdi pe scena Operei Regale Wallonie-Liège
Institutul Cultural Român Bruxelles propune un sfârşit de an feeric la Opera Regală Wallonie-Liège cu spectacolul “Rigoletto” de Giuseppe Verdi (1813-1901), sub bagheta lui Giampaolo Bisanti, în viziunea regizorală a lui Stefano Mazzonis di Pralafera.
Baritonul George Petean (Rigoletto) şi tenorul Zeno Popescu (Matteo Borsa) sunt în distribuţia acestui spectacol care va avea loc în perioada 21 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018 la Opera Regală Wallonie-Liège, respectiv în 6 ianuarie 2018, la Palais des Beaux-Arts din Charleroi.
Rigoletto, considerată operă de maturitate, este inspirată din melodrama “Le roi s’amuse” (“Regele se amuză”) de Victor Hugo şi reprezintă prima parte a trilogiei “populare” pe care Verdi o continuă cu “Il trovatore” şi “La Traviata”.
În Mantoue, în secolul XVI, Rigoletto îi slujeşte unui duce cu moralitate îndoielnică. Perfid şi stigmatizat de întreaga curte, Rigoletto ascunde o altă faţă, a unui tată afectuos, şi disimulează existenţa fiicei sale, Gilda. Când aceasta este descoperită şi oferită, ca răzbunare, spre capriciile şi plăcerile ducelui, Rigoletto, nebun de furie, planifică asasinarea ducelui.
Feţele personajului principal, Rigoletto, bufon de curte, tată iubitor şi răzbunător fără milă, vor fi descoperite prin forţa, expresivitatea şi vocea baritonului George Petean. Din distribuţia operei face parte şi tenorul Ciprian Zeno Popescu, prezent pentru a doua oară într-o producţie a Operei Regale Wallonie- Liège, în calitate de artist invitat, după debutul în spectacolul “Norma” în octombrie 2017, cea mai cunoscută operă a lui Vincenzo Bellini (1801-1835).
Aria celebră a ducelui, La Donna è mobile, a fost iniţial respinsă de cenzura veneţiană, obligându-l pe compozitor să-şi revizuiască în întregime opera. Cu toate acestea, capodopera pasională a urii, violenţei, iubirii, blestemului şi răzbunării are o muzicalitate sublimă care a marcat un stil nou, între realismul teatral şi seducţia melodică. La Donna è mobile este doar vârful aisbergului. Conştient de unicitatea melodică, dar şi pentru a evita replicarea frauduloasă a compoziţiei, Verdi a interzis soliştilor interpretarea operei în afara teatrului. Succesul imens al acestei opere, creată în 1851, rămâne nealterat şi astăzi, Rigoletto fiind o lucrare inconturnabilă în repertoriul internaţional de muzică clasică.
Pentru publicul larg, toate spectacolele vor fi precedate de introduceri ale libretului si temelor operei lui Verdi. Prezentările vor fi realizate de Jean-Marc Onkelinx cu 30 de minute înainte de eveniment. (R.N.)
