Actriţa Isabel Karajan, invitată extraordinară a Filarmonicii „George Enescu”
Joi, 7 aprilie și vineri, 8 aprilie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul principal Gabriel Bebeșelea, prezintă publicului un concert extraordinar, în care cap de afiș sunt solistul Daniel Ciobanu și actrița austriacă Isabel Karajan. Din program fac parte Kalte Gedichte / Poeme reci pentru actor şi orchestră, de Dan Dediu, pe versuri de Ernst Jandl – primă audiție absolută, cu participarea actriței Isabel Karajan, lucrare urmată de Concertul nr. 3, în do major, pentru pian şi orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev, cu solistul Daniel Ciobanu, primul artist în rezidență al Filarmonicii, în ipostaza de solist. Programul se va încheia cu Simfonia nr. 6, în fa major, op. 68, Pastorala de Ludwig van Beethoven.
După cum declară compozitorul, muzica la cele cinci poeme de Ernst Jandl a fost scrisă cu febrilitate, în primăvara lui 2021. „Am imaginat diferite strategii componistice de apropiere sau de despărțire a intonației textului vorbit de substanța muzicală propriu-zisă, extrasă din solul muzicii romantice târzii și adusă într-un peisaj sonor ruinat, fragmentar și coșcovit. Astfel, evoluția paralelă a muzicii și textului creează o lume impermeabilă, teatralizarea personajului-dirijor capătă valențe demiurgice, iar în final, simplitatea cotidiană și naivitatea își iau revanșa printr-un fel de pustiire interioară și pregătirea întru speranța venirii unei lumi mai bune. Ciclul este dedicat doamnei Isabel Karajan”, spune compozitorul Dan Dediu.
Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Serghei Prokofiev (1891 – 1953), cea mai cunoscută dintre lucrările sale concertante, este o adevărată piatră de încercare din repertoriul secolului XX. Concertul a fost finalizat în 1921 și a fost interpretat în primă audiţie de compozitorul-pianist într-un turneu în SUA. „Tema cu cinci variaţiuni – partea a doua – aminteşte de stilul clasic, oscilând între formule strălucitoare şi o atmosferă meditativă, cvasi-sentimentală, iar finalul, un rondo, readuce tonul umorului caustic, febril, compensat de splendoarea melodiilor lente interpolate în acestă ultimă parte”, observă muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.
Simfonia nr. 6, în fa major, op. 68, Pastorala de Ludwig van Beethoven a avut premiera pe 22 decembrie 1808, la Viena. „Intenţia principală a lui Beethoven urmăreşte trezirea în ascultători a senzaţiilor, stărilor şi sentimentelor încercate în sânul naturii. La momentul publicării partiturii, compozitorul a insistat, de altfel, ca în dreptul primei părţi a simfoniei să se precizeze: mai mult expresie a sentimentelor, decât pictură. Imnul de mulţumire care încheie Pastorala emană acea pace spirituală a împăcării interioare, în întâlnirea cu natura dătătoare de viaţă şi izvorâtă din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni”, apreciază muzicologul Mihai Cojocaru.
Prezenţa doamnei Isabel Karajan este asigurată în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac.
Actrița Isabel Karajan, fiica legendarului dirijor Herbert von Karajan, impresionează prin interpretările unice, care „cutremură scena”, potrivit publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung. Pe lângă aparițiile din film și teatru, actrița a creat concepte personale pentru producții de operă, în colaborare cu regizori celebri, precum Klaus Ortner și Julian Pölsler. Opera „Stillhang” de Christian Spitzenstätter, regizată de Klaus Ortner, cu Isabel Karajan, a fost distinsă cu Premiul de Operă Austriacă în 2020 pentru „cea mai bună primă interpretare”. De asemenea, a jucat în premiera operei „La Piccola Cubana” de Hans Werner Henze, regizată de Pauline Beaulieu, la Staatsoper Unter den Linden din Berlin.
Repere în cariera actriței din ultimii ani includ premiera producției„Tauben Liebe” (r. Klaus Ortner) pentru anul aniversar al lui Beethoven, în 2020, la Festivalul de la Lausitz, alături de actrița Henriette Thimig și pianistul Daniel Ciobanu interpretând muzica Variațiunilor Diabelli de Beethoven. Neue Musikzeitung a caracterizat producția drept „un compact theatrum mundi”. A fost alături de membrii Filarmonicii din Berlin și de la Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, a interpretat-o pe Ioana d’Arc în lucrarea lui Arthur Honegger la Festivalul Saito Kinen din Japonia. După studiile cu Jean-Laurent Cochet la Paris, Isabel Karajan a devenit mai întâi membră a ansamblului Teatrului Thalia din Hamburg, sub conducerea lui Jürgen Flimm, înainte de a fi invitată de George Tabori să se alăture legendarului său teatru „Der Kreis” din Viena. Datorită limbii materne franceze, Isabel Karajan a avut ocazia să lucreze în teatrele franceze, la Théâtre National de la Colline și la Théâtre de la Tempête din Paris. De asemenea, a jucat la Avignon, la Teatrul Colón din Buenos Aires, la Schaubühne Berlin, la Münchner Kammerspielen și la Schauspielhaus Stuttgart. În teatru, a lucrat cu regizori celebri precum Jürgen Gosch, Thomas Langhoff, Jorge Lavelli, Klaus Michael Grüber. În calitate de recitator, a colaborat cu dirijorii Kent Nagano, Seiji Ozawa, Semyon Bychkov, Serge Baudo și Stanley Dodds.
