Această țară de vis – In memoriam Gabriela Melinescu
Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește duminică, 8 decembrie 2024, de la ora 16.00, un spectacol de poezie numit „Această țară de vis”, dedicat memoriei marii scriitoare Gabriela Melinescu și întâlnirii ei personale și profesionale cu marele poet Nichita Stănescu. Perioada anilor 1966 -1971 a fost fecundă pentru ambii poeți, aceștia inspirându-se reciproc, reușind să editeze volume de o mare valoare literară și intensitate lirică.
Realizator: Paul Mustață. Invitată Teodora Bălan. Cu participarea extraordinară a actriței Maria Ploae.
Spectacolul își propune readucerea în fața publicului a poveștii de dragoste dintre cei doi poeți, folosind texte alese din opera acestora. Este vorba despre un tandem poetic și sentimental în care poeziile celor doi se completează și se oglindesc.
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la București. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București, a fost redactor la revistele „Femeia” și „Luceafărul”. Între 1965 și 1975 publică volumele de poezie „Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), „Ființele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), „Interiorul legii” (EPL, 1968), „Boala de origine divină” (Albatros, 1970), „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) și „Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, „Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, „Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) și una de reportaje, „Viața cere viață” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).
Din 1975, se stabilește în Suedia, unde publică cinci volume de poezie și nouă volume de proză, dintre care menționăm: „Zeul fecundității” (Coeckelberghs Förlag, 1977), „Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Förlag, 1993, poezie), „Copiii răbdării” (Coeckelberghs Förlag, 1979, Oslo), „Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Förlag, 1981), „Regina străzii” (Coeckelberghs Förlag, 1988, apărut și în franceză la Manya, Paris), „Omul pasăre” (Eva Bonniers Förlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), „Schimbare de pene” (Albert Bonniers Förlag, 1998), „Acasă printre străini” (Albert Bonniers Förlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză). În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia. După 1989, publică din nou în România volumele de poezie „Jurământul de sărăcie, castitate și supunere” (antologie, Litera, 1993), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), „Ființele abstracte și alte poeme” (antologie, România Press, 2001), „Cuvinte nou născute” (Ed. Fundației Culturale Române, 2002) și „Puterea morților asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele „Lupii urcă în cer” (Ed. Fundației Culturale Române, 1993), „Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediția a II-a, Polirom, 2003), „Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), „Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004) -primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, „Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul „Acasa printre straini” (Polirom, 2004), precum și volumul de nuvele „Ghetele fericirii” (Polirom, 2006). La Editura Academiei Române a apărut în 2016 „O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.
Gabriela Melinescu a tradus atât autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg („Cartea de vise, Univers, 1995) și August Strindberg („Jurnal ocult”, Univers, 1997; „Inferno. Legende, Univers”, 1999; „Singur”, Polirom, 2002), cât și contemporani: selecții din poemele Birgittei Trotzig și ale lui Göran Sonnevi.
Printre traducerile de la Editura Polirom se numără „Vieți duble” de Birgitta Trotzig (2002) și „Ioni” de Katarina Frostenson (2003). În Suedia s-a publicat antologia de poezie de Nichita Stănescu, „Ljusets böjning” („Îndoirea luminii”, Ellerströms Förlag, 2008, traducere în colaborare cu Inger Johansson), s-a reeditat primul jurnal în suedeză, „En solitär egoists dagbok” („Jurnalul unui egoist solitar”, Dejavu Förlag, 2010) și a apărut romanul „Mamma som Gud” („Mama ca Dumnezeu”, Albert Bonniers Förlag, 2010).
A fost recompensată cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978, iar în anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră și premiul Albert Bonniers în 2002. În 1991 și 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasăre” și „Acasă printre străini”, iar în 2005 i s-a acordat, de către Academia Suedeză, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. În anul 2007, revista „Avantaje” i-a atribuit premiul „Femeia anului”, ambasador al artei românești peste hotare.