Interviu exclusiv cu Andrei Tudor: ”Eu nu cred că AI-ul este capabil de emoție”
Invitatul de săptămâna aceasta al emisiunii ”Dreptul de a fi artist” este Andrei Tudor, compozitor și dirijor dar și cunoscut pianist și profesor al Universității Naționale de Muzică din București. Printre subiectele abordate în emisiune este și utilizarea inteligenței artificiale în procesul creației muzicale și limitele morale ale utilizării tehnologiei în domeniul artistic.
Andrei Tudor este de părere că deocamdată nu se pune problema înlocuirii muzicienilor cu generatoare sau roboți AI. La nivel internațional, mai mulți parteneri CREDIDAM au demarat discuții pentru ca artiștii care servesc drept modele pentru generatoarele AI să fie recompensați sau să aibă varianta ”opt out”.
”Eu nu cred că AI-ul este capabil de emoție, și noi cu asta ne ocupăm. Pe de altă parte, dacă prin modelarea AI-ului, crearea unui patern care să modeleze, să ajute pentru a replica un model, dacă ar aduce bani în plus artistului respectiv, artistului originar, ar fi minunat. Dar este foarte greu de făcut acest lucru, eu cred că este foarte greu de implementat.
Și mai cred un lucru, cred în originalitatea aceea a artiștilor mari, care reușesc și dăinuie peste timp, aceste lucruri eu nu cred că pot fi replicate. Eu cunosc un pic mai bine partea de producție muzicală și există tot felul de motoare AI care generează și versuri și linii melodice, și copiază voci celebre. Pentru un demo, pentru a te folosi într-o primă fază, cred că poți utiliza așa ceva.”, spune compozitorul.
Acesta punctează însă că un robot nu poate intui muzica atunci când trebuie să simtă pulsul orchestrei sau al sălii de spectacol.
”Nici nu vreau să mă gândesc la un viitor în care muzica să fie făcută de AI. Chiar am văzut un filmuleț de curând cu un dirijor AI, care copiază mișcările unui dirijor perfect, doar că muzica nu poate fi de două ori aceeași.
Există o comunicare permanentă, gestul este modelat de sunetul pe care îl primești de la orchestră. Muzica este împărțită în măsuri, măsurile în timpi, timpii în subtimpi, și așa mai departe. Fiecare timp este unic în felul lui atunci când cânți cu o orchestră.”, mai spune Andrei Tudor.
Marele pericol: AI ar putea câștiga teren pe partea comercială
Cum însă nu toate persoanele care iau decizii privind utilizarea muzicii în diferite contexte, mai ales în scop comercial, sunt specialiști, există posibilitatea ca AI să reprezinte o concurență mai convenabilă din punct de vedere al costurilor.
”Dacă este să fim sinceri, calitatea muzicii publicitare este de joasă speță. Eu am lucrat în zona muzicii publicitare, cred că am făcut peste 150-200 de jingle-uri audio, și era o piață foarte bună pentru România. Compozitorii români câștigau foarte bine făcând muzică publicitară. Și drepturile de autor și pentru interpreți și pentru autori erau foarte bune, pentru că aveau foarte multe difuzări.
S-a cam înlocuit acest lucru cu site-uri care îți oferă muzică fără drepturi de autor, care este făcută tot de alți autori care și-au cesionat drepturile. La compozitori se apelează doar atunci când muzica trebuie să corespundă la secundă sau când trebuie scrisă după un jingle deja cunoscut al brandului respectiv.
Eu îmi doresc ca originalul să rămână original și eu îmi doresc ca noi toți să facem ceva pentru unicitatea actului creator.”, ne îndeamnă invitatul nostru.
În cadrul podcastului am mai abordat teme precum educația muzicală în școli dar și parcursul tinerei generații de artiști care se confruntă cu tentații și provocări deopotrivă.
Interviul integral poate fi vizionat aici sau urmând link-ul de mai jos:
