Geta Brătescu va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia
În urma concursului naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 57-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, comisia de selecţie a declarat câştigător proiectul Geta Brătescu – Apariţii.
Geta Brătescu-Apariţii, autori Geta Brătescu, Magda Radu, Corina Bucea, Diana Ursan, Raymond Bobar, Dan Burzo, Frederic Eyl, Steffen Oestreich, Marian Manten
Expoziţia Apariţii va pune accent pe îmbinarea mediilor artistice, revelând caracterul mobil, deschis, performativ al artei Getei Brătescu, precum şi proliferarea ideilor, fluxul debordant al imaginaţiei şi libertatea de manifestare care însoţesc creativitatea specifică acestei artiste. Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneţia constituie o sinteză a parcursului ei artistic, concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând şi cea mai recentă etapă a practicii ei artistice, într-o încercare de a oferi o oglindire a spaţiului atelierului, înţeles ca spaţiu fizic dar şi ca entitate meta-artistică. Consistenţa, integritatea, calitatea estetică şi intelectuală a acestui demers, incredibila prezenţă a artistei – care se dezvăluie prin lucrările în care ea se auto-reprezintă, dar şi în personajele/figurile feminine pe care ea le invocă – vor transforma Pavilionul României şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia într-un “atelier continuu” pentru fiecare vizitator în parte.
Pe lângă semnificaţia istorică a parcursului ei, Geta Brătescu este şi o artistă a contemporaneităţii, a cărei versatilitate şi capacitate permanentă de reinventare rezonează cu preocupările, explorările materiale şi conceptuale ale artiştilor care imprimă astăzi traiectoria artei contemporane. Prezenţa ei la Bienala de la Veneţia caută să comunice în primul rând capacitatea artei de inventa naraţiuni care transcend contextul sumbru al lumii actuale, pe fundalul unei reflecţii artistice şi curatoriale care evidenţiază forţa transformatoare a feminităţii, ca întruchipare prin excelenţă a unui “subiect nomad”. Arta Getei Brătescu se situează în deplină consonanţă cu întoarcerea la materialitate, la forţa imaginaţiei artistice şi a plăsmuirii. Interesul reînnoit pentru imagine şi reprezentare semnalează şi racordarea practicii ei artistice la dezbaterile actuale despre rolul artei, ca spaţiu de oglindire a punctelor nevralgice ale realităţii, dar şi ca mod de instituire a unui limbaj specific care poate genera noi forme de subiectivitate. (R.N.)
