Teatrul Nottara sărbătoreşte împlinirea a 70 de ani de existenţă
În perioada 14-21 mai, Teatrul Nottara, iniţial numit Teatrul Armatei, sărbătoreşte, printr-un mini-festival, împlinirea 70 de ani de existenţă, de activitate neîntreruptă şi de contribuţie semnificativă în domeniul cultural. În tot acest timp, artişti de mare valoare, sprijiniţi de oamenii din culise şi birouri, au creat lumi care au atins sufletul a sute de mii de spectatori. În sălile Teatrului din bd. Magheru s-a plâns, s-a râs, s-a visat şi s-a trăit viaţa într-o clipită.
Sub sloganul „Nottara 70 – mai tânăr ca niciodată”, în cadrul evenimentului se va prezenta selecţia unora dintre cele mai de succes producţii ale sale, cărora li se alătură numeroase evenimente conexe. Vor fi 7 zile efervescente, în care se vor evoca şi se vor sărbători – cu teatru, muzică şi dans – 7 decenii de profesionalism, de talent şi pasiune.
„Mai tânăr ca niciodată, Teatrul Nottara sărbătoreşte! Suntem la primii 70 de ani de teatru, de poveşti, de amintiri, de spectacole şi de miracole împărtăşite. Au trecut ca un vis tehnicolor, creat din iubirea, harul şi dragul artiştilor, tehnicienilor, oamenilor buni din birouri; vis împlinit prin spectatorii care au făcut posibilă întâlnirea dintre scenă şi lume, dar şi prin colegii care ne-au fost alături, indiferent de vreme şi vremuri.” a declarat Marinela Ţepuş, directorul Teatrului Nottara.
În 1947, într-o fostă arenă de circ din Calea 13 septembrie, Teatrul Armatei îşi începe activitatea. Apoi, la scurtă vreme, sub conducerea directorului de scenă Al. Finţi, se mută în clădirea construită de inginerul-arhitect Liviu Ciulley (tatăl regizorului Liviu Ciulei), din Bulevardul Magheru. În 1960, instituţia de cultură iese de sub tutela Armatei şi este pus sub egida Consiliului Municipal al Capitalei. Acesta este momentul în care primeşte un nou nume: Teatrul „C.I. Nottara”, iar noul său director este strălucitul actor George Vraca. Astfel, cu un început aflat sub oblăduirea a doi actori (unul patron spiritual şi altul părintele care va reda artiştilor teatrul viu şi liber în ciuda presiunilor politice ale perioadei) instituţia va rămâne o prezenţă ce nu poate fi ignorată nici în breaslă, nici în rândul spectatorilor.
Pe scena sa au jucat mari actori ai teatrului românesc (Gilda Marinescu, Margareta Pogonat, Melania Cîrje, George Calboreanu, George Constantin, Ştefan Iordache, Ştefan Radof, Emil Hossu şi mulţi alţii), s-au rostit vorbele unora dintre cei mai importanţi autori ai repertoriului naţional şi universal (Shakespeare, Cehov, Eugène Ionesco, Pirandello, Lope de Vega, Horia Lovinescu, I.L. Caragiale), au montat regizori cu dăruire artistică (Vlad Mugur, Dan Micu, George Rafael, Marietta Sadova, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Sanda Manu) şi au construit lumi scenografi remarcabili (Dan Nemţeanu, Mircea Marosin, Tony Gheorghiu, Ion Ipser). (R.N.)
