Săptămâna Filmului Maghiar la București, ediția a 18-a
Unul dintre cele mai importante evenimente ale Centrului Cultural Maghiar este Săptămâna Filmului Maghiar din București, care de 18 ani prezintă publicului bucureștean producția cinematografică maghiară. În perioada 10 – 17 noiembrie vor fi proiectate filme care au fost lansate în ultimul an, care au fost premiate la festivaluri internaționale de film sau care nu au fost încă prezentate la București. În același timp, din program fac parte şi filme care au fost recent restaurate în cadrul programului de digitalizare al Arhivei Maghiare de Film, precum și prezentarea lumii cinematografice maghiare din Transilvania.
Săptămâna Filmului Maghiar la București demarează cu proiecția în premieră pentru România a peliculei Punct negru (Fekete pont) în regia lui Szimler Bálint. Filmul a avut premiera internațională anul acesta la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, unde a avut mare succes, obținând trei premii: Premiul Boccalino d’Oro – Premiul pentru cel mai bun regizor acordat de criticii independenți, Premiul pentru cea mai bună actriță pentru Mészöly Anna și Premiul special Concorso Cineasti del Presente. Iar la Festivalul Internațional de Film Cineast a fost distins cu Premiul special al juriului.
Dintre filmele Programului Incubator al Institutului Național de Film publicul bucureştean va putea viziona: Ceva păsări (Valami madarak) în regia lui Hevér Dániel și Pelikan Blue (Kék pelikán), de Csáki László, film ce a participat cu mare succes la peste douăzeci de festivaluri internaționale.
Hevér Dániel își va însoți la București filmul în care prezintă o prietenie aparte între o adolescentă rebelă și un bătrân morocănos.
Filmul documentar de animație Pelikan Blue, care aduce atmosfera schimbării de la începutul anilor 1990, a obținut până acum opt premii internaționale, printre care ultimele două la Festivalul de Film de Animație de la București, Animest, și anume Premiul pentru cel mai bun lungmetraj și Premiul juriului adolescenților.
Programul Incubator al Institutului Național de Film a fost lansat în anul 2015 cu scopul de a sprijini realizarea lungmetrajelor (min. 70 minute) de debut. Programul oferă tinerilor regizori posibilitatea de a-și prezenta creațiile inovatoare, experimentale și, de asemenea, își propune să asigure varietatea de genuri în cinematografia maghiară. Institutul Național de Film dorește ca prin acest program tinerii cineaști aplicanți să cunoască sistemul de finanțare al Institutului și, obținând referințele corespunzătoare, să participe ulterior cu succes la proiectele de finanțare ale Institutului Național de Film.
În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar se va prezenta în premieră lungmetrajul Cădere liberă (Szabadesés) în regia lui Fésős András, film al cărui protagonist este bine cunoscutul actor român Bogdan Dumitrache. După proiecția filmului cei doi, precum și actrița Takáts Andrea vor participa la un Q&A. Filmul este o dramă psihologică și prezintă povestea unui tată și fiul lui, dar este și un diagnostic al unui oraș care și-a pierdut orice speranță.
După ce în 2016, în cadrul Săptămânii Filmului Maghiar a fost proiectată prima parte a trilogiei lui Hajdu Szabolcs, despre problemele de cuplu (Nu vă dați jos pantofii / Ernelláék Farkasáknál), acum va fi prezentă a doua parte a acestei trilogii, intitulată Ziua lui Kálmán (Kálmán nap). În acest film sunt tratate dilemele morale apărute din lipsa de intimitate și sexualitate. Povestea este dureros de cotidiană, care ne fascinează prin detalii mărunte.
Și în acest an programul cuprinde un film cu tematică istorică în programul Săptămânii Filmului Maghiar, respectiv Jucătorul de șah (Mesterjátszma) în regia lui Tóth Barnabás. O combinație inedită între real și imaginar, în care un cuplu de tineri revoluţionari prind ultimul tren de refugiaţi ce pleacă din Budapesta după invazia rusă din 1956. Pe tren se află și o comoară ascunsă a Vaticanului, iar cele două intrigi se vor reuni în timpul unui captivant joc de şah care va decide nu doar soarta comoarei, dar și viața tinerilor.
Două filme în care întâlnim povești ale unor bătrâni marginalizați de societate fac parte din programul Săptămânii Filmului Maghiar din acest an: Ceva păsări (Valami madarak), de Hevér Dániel și Diseară vom ucide (Ma este gyilkolunk) în regia lui Fazakas Péter. În comedia Diseară vom ucide îi găsim pe aproape toți actorii legendari contemporani maghiari. Conform scenariului ei sunt locuitori ai unui azil de actori bătrâni, iar actorii pensionați încep să sape după o presupusă crimă, iar umorul filmului e dat de faptul că acești monștrii sacrii ai scenei, toți sunt actori foarte buni, și „joacă” atât de bine, încât este imposibil de decis cine minte și cine spune adevărul.
În cadrul programului Săptămânii Filmului Maghiar sunt prezente în fiecare an filme transilvane. În acest an se va prezenta reconstrucția în imagini mișcătoare (24 de minute) a primului lungmetraj transilvănean, Sárga csikó (Mânzul șarg) care a fost turnat în 1913 la Cluj, pe baza scenariului scris de Janovics Jenő, în regia francezului Félix Vanyl. Deși filmul la vremea respectivă a fost distribuit în toată lumea, din păcate nu mai există nicio copie a filmului. În anii 1950 s-a distrus și copia din arhiva Pathé. Din pelicula originală de 1540 m au rămas doar 135 m în posesia Arhivei Maghiare de Film. Pe baza acestor fragmente, Zágoni Bálint, un cercetător înflăcărat al epocii de aur a filmului mut de la Cluj a realizat reconstrucția în imagini mișcătoare a filmului. Pe lângă această reconstrucție vom avea parte şi de o selecție a filmelor de scurt metraj realizate în ultimul an de cineaști maghiari din Transilvania.
Un al doilea bloc de scurtmetraje va prezenta o selecție de filme care au participat cu succes la festivaluri internaționale.
S-ar putea enumera o sumedenie de pelicule memorabile care de-a lungul timpului au ținut cinematografia maghiară în topul mondial. Arhiva Maghiară de Film, prin programul de digitalizare restaurează an de an tot mai multe filme, dintre care obișnuim și noi să includem în programul Săptămânii Filmului Maghiar în afara seriei anuale inițiate de institutul nostru: Clasici Maghiari. În acest an vom putea viziona patru dintre aceste perle restaurate: Amurg (Szürkület) în regia lui Fehér György, Prima dragoste (Szerelem első vérig) în regia lui Dobray György și Horváth Péter, iar pentru cei mici filme din Arhiva Maghiară de Filme, Hei, Piciule! (Hahó, Öcsi!) de Palásthy György și Aventurile Veveriței Mishi (Misi Mókus kalandjai) de Foky Ottó.
În filmul polițist alb-negru Fehér György răscolește toate clișeele genului. Amurg este un film al contrastelor, în care timpul pare să fi stat în loc, iar puținele evenimente de pe ecran se desfășoară atât de încet încât privitorului îi este greu să-l accepte ca un film de acțiune, iar tensiunea latentă se intensifică treptat.
Filmul realizat de Dobray György și Horváth Péter, Prima dragoste este un film cult din anii opzeci, pentru tineri despre tineri, care vorbește fără tabuuri despre relațiile umane, sexualitate, maturizare și decepții. Filmul având ca protagoniști actori amatori a avut până la mijlocul anilor optzeci peste un milion de spectatori, devenind astfel rapid revelația unei generații, iar melodiile din film, compuse de Dés László, au devenit șlagăre instantaneu.
Pentru micii spectatori, organizatorii au pregătit două filme, care și după 40-50 de ani ne dovedesc că „problemele” copiilor sunt și azi la fel: cine nu l-ar înțelege pe Piciul, care pornește să găsească „timpul” pentru ca părinții lui să petreacă mai mult timp cu el, sau veverițoiul Mishi, care cu coada lui neagră diferă de celelalte veverițe și oricum nu-i place școala. Hei, Piciule! a deschis epoca de aur a filmelor pentru copii și tineret în producția cinematografică socialistă. Stilul lui Palásthy a fost influențat de montajul fragmentat caracteristic noului val din cinematografia franceză, prin care reușea să le dea viață și ritm vioi scenelor mai lente. El a fost primul care a transpus pe peliculă personaje desenate, combinarea celor două tehnici fiind foarte rară în cinematografia maghiară.
Foky Ottó este un inovator al filmului maghiar de animație, creator al unui gen specific, cel al animației de obiecte. Studioul de Filme Pannónia a realizat din cele 13 episoade de mare succes ale seriei de povești, care relatau aventurile veveriței Mishi, primul lungmetraj de animație de păpuși.
În programul de filme documentare figurează două creații cu tematică foarte diferită: documentarul 56/Z regizat de Pigniczky Réka și Kiss Gergő ne arată cum vede generația Z anul 1956. În film este documentat procesul de înțelegere și creație a unei instalații despre 1956 realizat pe baza arhivelor Memory Project, în colaborare cu Universitatea de Artă Moholy-Nagy (MOME). Creațiile rezultate arată ce înseamnă pentru studenții de astăzi amintirea revoluției din 1956, în paralel cu amintirile generației revoluționare. Concomitent, filmul urmărește și procesul de creație artistică, de le nașterea ideilor prin proiectare și până la executarea instalațiilor. Cei doi regizori vor fi prezenți la București la proiecția documentarului.
Cel de-al doilea documentar din programul Săptămânii Filmului Maghiar, Cusut cu cerneală (Varrat) de Kempf Márta Anna, prezintă tatuajul, acest fenomen global, care se bucură în continuare de mare popularitate, dar prezintă și fenomenul artiștilor tatuatori maghiari, care sunt venerați prin toată lumea. Filmul prezintă fenomenul cusutului pe trup, influența pe care o exercită tatuajul asupra culturii maselor, și încearcă să afle de ce parcurg mii și mii de kilometri staruri de calibru mondial, precum Cate Blanchett, Lewis Hamilton sau Orlando Bloom numai pentru a avea veșnic pe pielea lor creația unor artiști maghiari ai tatuajului.
Săptămânii Filmului Maghiar este precedată și anul acesta de vernisarea unei expoziții duminică, 10 noiembrie, găzduită de Institutul Cultural bucureştean (Gina Patrichi nr. 8): expoziția 55 de ani de Emisiunea în limba maghiară la TVR. Televiziunea Română a emis pentru prima dată în limba maghiară pe data de 23 noiembrie 1969. La început, în special în anii de statornicire a dictaturii, realizatorii de emisiune se confruntau cu cenzura. Oferta de programe gândită sub semnul consolidării identității naționale cuprindea toate domeniile și genurile artistice, de la literatură până la istorie, de la teatru până la teatru tv, de la muzică ușoară până la mișcarea de păstrare a tradițiilor populare muzicale și de casa dansului: „táncház”. De-a lungul deceniilor nu s-a schimbat doar tehnologia, ci și piața mass mediei și, concomitent, s-au schimbat și obiceiurile telespectatorilor. Cu toate că din oferta de programe au dispărut numeroase rubrici și genuri, redacția în limba maghiară tinde către unicitate având doi piloni de susținere: statutul de serviciu public și arhiva incomensurabilă ce documentează cei cincizeci și cinci de ani. Materialul expoziției aniversare își propune să ilustreze aceste schimbări, precum și provocările corespunzătoare, cu ajutorul obiectelor ce poartă principalele însemne ale diferitelor epoci. Expoziția va fi vernisată de Mosoni Emőke, redactor șef al redacției emisiunii în limba maghiară de la TVR.
Săptămâna Filmului Maghiar la București se desfășoară și anul acesta la Cinema Muzeul Țăranului (str. Monetăriei nr. 3), respectiv la Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București (str. Gina Patrichi nr. 8). Filmele sunt subtitrate în limba română.
