Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé
Muzică, fără drept de uitare. Destinul tragic a două personalități de referință ale scenelor muzicale și ale artelor spectacolului austriece și europene – Alma (1906-1944) și tatăl ei, Arnold Rosé (1863-1946) – este explorat în expoziția eveniment „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, organizată de Forumul Cultural Austriac, în premieră în România, special pentru Festivalului Național de Teatru #34. Expoziția poate fi vizitată în perioada 19-27 octombrie, la Sala Atelier a ARCUB (str. Lipscani 84-90) și va fi vernisată pe data de 22 octombrie, ora 16.00.
Cei doi prodigioși instrumentiști aveau o relație destul de puțin cunoscută cu România – Arnold Rosé s-a născut la Iași, în 1863, înainte ca familia sa să se mute la Viena; de asemenea, în anii 1920, cvartetul Rosé cânta nu rareori cu George Enescu. Cariera celor doi violoniști Rosé, ca și cea a multor altor muzicieni, s-a încheiat brusc în 1938, când Austria a fost anexată de Reich-ul nazist. Peste 66.000 de evrei austrieci au căzut victime ale Holocaustului.
Alma Rosé a creat și a dirijat orchestra de femei din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau. Astfel, ea a reușit să salveze viețile a numeroși muzicieni evrei înainte de a muri ea însăși în acel lagăr, în 1944. Tatăl ei, Arnold Rosé, a murit câțiva ani mai târziu în exil la Londra. Viorile celor doi muzicieni duc, însă, mai departe povestea lor. Până în prezent, violoniști de renume fac să răsune vioara Stradivarius a lui Arnold Rosé și vioara Guadagnini a Almei Rosé în cele mai prestigioase săli de concerte din lume.
Expoziția marchează prima prezență în România a unui produs muzeal al Haus der Geschichte Österreich – Muzeul de istorie recentă a Austriei –, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare a evenimentelor care au marcat istoria contemporană a Austriei. Realizată la București împreună cu Forumul Cultural Austriac, „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este curatoriată de Michaela Raggam-Blesch, Monika Sommer, Heidemarie Uhl. Versiunea românească a expoziției (traducerea și adaptarea textelor este semnată de Monica-Maria Aldea) este prezentată cu sprijinul Teatrului Evreiesc de Stat, într-un cadru scenografic supervizat de Adrian Damian, cu ocazia Bienalei de Scenografie București.
