19 litografii de Ștefan Câlția, într-o ediție specială a romanului Golem de Gustav Meyrink, un clasic al literaturii europene
Una dintre cele mai recente apariții din colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M este romanul Golem de Gustav Meyrink, reeditat într-o ediție grafică specială ce include 19 litografii de Ștefan Câlția, însoțite de o convorbire cu acesta și o amplă prefață semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
„Ediția prezentă, în limba română, este practic o replică peste timp dată ediției princeps a romanului: ea reprezintă un dialog al «artelor surori», un adevărat tratat de imagologie în care textul vechi de peste un secol este interpretat grafic de Ștefan Câlția. Este important de spus că litografiile ce ilustrează și interpretează textul lui Meyrink au fost realizate la jumătatea anilor ’80, așa că poietica lor trebuie pusă în abisul unui deceniu la fel de încărcat de sumbre premoniții precum cel în care Meyrink își situează romanul”, a mărturisit scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției Anansi. World Fiction.
Scris între 1907 și 1914 și publicat pentru prima dată în foileton din decembrie 1913 până în august 1914 în revista Die Weißen Blätter, Golemul a fost publicat în formă de carte în 1915 de Kurt Wolff, Leipzig. Este primul roman al lui Meyrink, o carte cu un enorm succes de piață: a vândut mai bine de 200.000 de exemplare, doar în 1915.
Considerat una dintre cele mai captivante și uluitoare proze fantastice publicate vreodată, romanul lui Gustav Meyrink a stat la baza unor adaptări cinematografice, precum filmul cu același nume, regizat de Piotr Szulkin, realizat în 1979 și lansat în 1980, și a filmului pentru televiziune omonim, în regia lui Jean Kerchbron (1967).
Golem a fost adaptat și pentru teatru, de Daniel Flint, și a avut premiera mondială în 2013.
Romanul, aventură bizară a unei conştiinţe care-şi întîlneşte dublul, este centrat pe viața lui Athanasius Pernath, un bijutier și restaurator de artă care trăiește în ghetoul din Praga. Însă povestea sa este trăită de un narator anonim, care, în timpul unui vis vizionar, își asumă identitatea lui Pernath cu treizeci de ani înainte. Un vis a fost indus, probabil, pentru că și-a schimbat din greșeală pălăria cu cea a adevăratului (bătrânului) Pernath. În timp ce romanul se concentrează în general pe propriile meditații și aventuri ale lui Pernath, el relatează, de asemenea, viețile, personajele și interacțiunile prietenilor și vecinilor săi. Golemul, deși este văzut rar, ocupă un loc central în roman, fiind un reprezentant al spiritului și conștiinței ghetoului, adus la viață de suferința și mizeria pe care locuitorii săi le-au îndurat de-a lungul secolelor.
„Golemul…e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mișcă. Însăși materia își revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”, mărturisește pictorul Ștefan Câlția.
