Între viaţă şi moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului
Care au fost experienţele zilnice ale evreilor care se ascundeau de maşina germană de exterminare? Dar ale celor care i-au ajutat riscându-şi uneori propria viaţă? O expoziţie ce juxtapune aceste două perspective distincte, dar totuşi interconectate va fi inaugurată la Muzeul Naţional al Ţăranului Român pe 3 octombrie, cu o săptămână înainte de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în România. Expoziţia itinerantă prezintă poveştile unor supravieţuitori ai Holocaustului şi ale unor salvatori din unsprezece ţări, pe fundalul unui context istoric mai amplu. Proiectul este o iniţiativă comună a Reţelei Europene Memorie şi Solidaritate, Muzeului de Istorie a Evreilor Polonezi POLIN (Varşovia) şi Centrului Memorial al Eroilor Tăcuţi (Berlin).
Panelul despre Holocaustul din România a fost dezvoltat în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Genocidul evreilor în Europa sfâşiată de război a însemnat pierderea a milioane de vieţi omeneşti. Văzând soarta tragică a evreilor, populaţia din ţările ocupate sau aliate cu cel de-al Treilea Reich, dar şi unii germani obişnuiţi s-au confruntat cu o dilemă pe care nu şi-ar fi imaginat-o probabil niciodată: cum să reacţioneze la această atrocitate? Fiecare şi-a găsit propriul răspuns, dar puţini au fost cei care şi-au oferit ajutorul oamenilor care încercau să supravieţuiască.
Expoziţia „Între viaţă şi moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului” prezintă poveşti din unsprezece ţări europene: Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi Ucraina. Partea românească a expoziţiei va înfăţişa poveştile lui Andrei Călăraşu şi Magdalena Stroe. Andrei Călăraşu era un băiat evreu de 19 ani care a suportat condiţiile inumane ale unei călătorii cu trenul de peste o săptămână până la un lagăr de muncă forţată. Îşi datorează supravieţuirea curajului Vioricăi Agarici, conducătoarea Crucii Roşii locale, care a obligat paznicii de la gara din Roman să deschidă vagoanele şi să-i lase afară să respire pe cei care mai erau în viaţă. Trei ani mai târziu, Magdalena Stroe, pe atunci în vârstă de 15 ani, şi-a riscat viaţa dându-i unei foste colege evreice propriile sale documente, pentru aceasta fiind singura şansă să evite transportarea în gheto-ul din Cluj-Napoca şi deportarea în lagărul Auschwitz-Birkenau.
Conturând poveştile supravieţuitorilor şi ale salvatorilor, expoziţia scoate în evidenţă complexitatea relaţiilor interumane în condiţii extreme. Testimonialele sunt prezentate pe un fundal istoric mai larg ce permite o mai bună înţelegere a şanselor de supravieţuire pe care evreii le aveau la faţa locului şi a posibilităţilor salvatorilor de a-i ajuta.
Expoziţia a fost vernisată în premieră la Bruxelles, deschiderea oficială având loc în sediul Comisiei Europene la 27 ianuarie 2018 (Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului), fiind ulterior prezentată şi în Amsterdam, Bratislava, Vilnius, Wrocław şi Markowa (un important memorial polonez situat pe locul în care familia Ulma a locuit în timpul războiului până să fie ucisă, împreună cu evreii cărora le oferise adăpost, de către germani).
Vernisaj: Joi, 3 octombrie 2019, ora 18
Expoziţia poate fi vizitată în perioada: 3–19 octombrie 2019
Sala Acvariu, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, Sector 1, Bucureşti
