Futur de luxe – cea mai nouă premieră a Teatrului Evreiesc din Bucureşti
Teatrul Evreiesc de Stat vă invită la cea mai recentă premieră, spectacolul Futur de luxe de Igor Bauersima (traducerea din limba germană Alexandru Mihaescu, traducerea în limba idiş Saul Leizer), în regia artistică a lui Alexandru Mihaescu. Scenografia este semnată de Alina Herescu, filmarea este realizată de George Dăscălescu, lightdesign-ul de Lucian Moga, iar mişcarea scenică îi aparţine lui Paul Dunca. Asistent de regie: Mircea Dragoman.
Din distribuţia spectacolului fac parte Viorica Bantaş, Andrei Finţi, Iolanda Covaci, Katia Pascariu, Marius Călugăriţa, Ştefan Eparu, Darius Daradici, George Lepădatu şi Maia Morgenstern (video).
Igor Bauersima – arhitect, muzician şi regizor de filme experimentale, a montat peste zece spectacole şi a scris mai multe piese de teatru. Fiu al unui emigrant ceh şi al unei rusoaice, Bauersima vorbeşte ceha, rusa, franceza, engleza şi germana. Scrie în germană. În 1993, fondează ”OFF OFF Bühne”, una dintre cele mai apreciate companii de teatru alternativ elveţian. Este distins cu ”Premiul pentru cea mai bună producţie de teatru alternativ” la Festivalul ”Impulse” din Renania de Nord-Westfalia (1998). Ulterior este invitat la ”Mülheim Theatre Days” (2001) şi desemnat de criticii revistei ”Theatre Heute” cel mai bun tânăr dramaturg al stagiunii 2001/2002 pentru piesa ”norway.today”. Alte piese scrise de Igor Bauersima: ”Tourist Saga”, ”Tattoo” (în colaborare cu Réjane Desvigne), ”69”, ”Snobi”. ”Futur de Luxe” a avut premiera la Schauspiel Hannover, în 2002.
Într-o seară de Şabat a anului 2020 are loc reunirea excentricilor membri ai familiei Klein. Tatăl, Theo, este medic genetician celebru, Ulla – soţia trofeu, are 55 de ani, dar arată ca de 30, fiica lor Uschi nu se poate împăca cu mama ei superficială şi militează pentru protecţia mediului şi a animalelor, şi are doi fraţi gemeni: Felix, pictor şi Rudi, cercetător. Pentru Theo, ştiinţa este mai presus de existenţa lui Dumnezeu. Medic genetician dedicat trup şi suflet ştiinţei, el studiază existenţa unei gene a binelui sau a răului în om. Theo Klein se joacă de-a Dumnezeu şi inaugurează în familie experimentul său fabulos, prin care doreşte să dovedească lumii că Răul nu este înnăscut. El însuşi îşi clonează fiii gemeni. Pierderea identităţii şi individualităţii, consecinţele ingineriei genetice, ale chirurgiei plastice şi nesiguranţa existenţei noastre sunt subiectele acestui puzzle moral filosofic.
