Marin Gherasim – Arhitecturi spirituale
Expoziţia dorită de Marin Gherasim la aniversarea celor 80 de ani pe care urma să-i împlinească în decembrie 2017 are loc postum, un an mai târziu, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău.
În absenţa pictorului, am căutat în însemnările de atelier rămase, expresia crezului său artistic care să capete corp în expoziţia pe care nu a mai apucat să o vadă realizată.
Esenţa preocupărilor sale, începând cu mijlocul deceniului opt al secolului trecut, este conţinută într-o însemnare din ziua de Crăciun a anului 1985: „ceea ce urmăresc întâi de toate sub raport morfologic este arhitectura imaginii”. Cu un an mai devreme nota: „Temelie, zidire, cupolă devenite metafore ale edificării imaginii. Arhitectura imaginii – un corespondent al arhitecturii spirituale”.
Lucrările selectate pentru această expoziţie sunt relevante în sensul acestor idei, iar titlurile lor, ca Poartă, Trepte, Cetate, Fereastră, Vatra, Fântâna trimit la vocabularul arhitecturii, deşi sensul lor profund are legătură cu o construcţie spirituală. O altă serie de lucrări ca Absida, Reconstituirea absidei, Turn de veghe ilustrează poziţionarea artistului ca martor al istoriei tragice recente. Ele reprezintă „o reflecţie asupra românilor care îşi distrug singuri valorile, a celor nu multe pe care le mai au”, după cum scria Marin Gherasim în aceleaşi însemnări, referindu-se la demolarea locaşurilor sfinte în perioada comunistă şi la nevoia unei reconstrucţii morale a naţiunii române.
Geometrismul lucrărilor sale are acelaşi sens spiritual, pe care îl motivează cel mai bine tot artistul: „…configuraţia geometrică transmite un sens transcendent. Nu putem vorbi mai adecvat despre această realitate tainică a lui Dumnezeu, despre marea ordine a lumii decât prin geometrie, (…) prin configuraţia de geometrii simbolice subiacente imaginii icoanei”.
Deşi icoana în forma ei cunoscută nu apare niciodată în lucrările artistului compoziţiile şi paleta cromatică au gravitatea şi forţa spirituală pe care aceasta le conţine.
Geometrismul este, prin urmare, calea de acces către o lume a esenţelor pe care Marin Gherasim le-a relevat cu mijloace artistice care fac din opera sa una de referinţă în arta din România. Concise şi profunde în semnificaţii, picturile sale reprezintă expresia unui demers sintetic, atât din punct de vedere conceptual, cât şi al mijloacelor de realizare, pe care expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei le pune pentru prima dată în relaţie sub genericul arhitecturii spirituale.
Marin Gherasim s-a născut la Rădăuţi în anul 1937. A absolvit în anul 1962 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti unde a ocupat postul de asistent universitar în perioada 1963-1983. Din anul 1984 până în 1990 a lucrat la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti iar din anul 1990 a revenit ca profesor universitar la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. A fost Preşedinte de Onoare al Uniunii Artiştilor Plastici din România în perioada 2012-2017. Activitatea sa a fost recompensată cu numeroase premii printre care Premiul Caravaggio, Roma (1981), Premiul Academiei Române (1986), Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru întreaga activitate (2002), Medalia de argint a Salonului de pictură de la Grand Palais, Paris (2006), Premiul U.A.P. al Republicii Moldova pentru pictură (2010). A încetat din viaţă la Bucureşti în anul 2017.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 25 noiembrie a. c.
