
Întâlnirile Internaţionale de la Cluj – Viziuni
Cea de-a VIII-a ediţie a Întâlnirilor Internaţionale de la Cluj, organizată de Teatrul Naţional Cluj-Napoca în parteneriat cu Asociaţia Conexio, se va desfăşura, anul acesta, în perioada 9-14 octombrie.
În acest an, tema Viziuni propune iubitorilor de teatru o vedere panoramică asupra spiritualităţii româneşti printr-o selecţie de adaptări şi dramatizări ale operelor scriitorilor noştri din secolul al XIX-lea şi până astăzi, în momentul istoric în care ne aflăm şi care marchează Centenarul Marii Uniri şi crearea României moderne.
În cadrul evenimentului veţi fi martori la punerea în scenă în viziuni noi, originale ale unor teme majore precum drama artistului şi mitul sacrificiului întemeietor – Meşterul Manole după Lucian Blaga, în regia lui Andrei Măjeri -, rafinamentul şi decadenţa societăţii româneşti de la începutul secolului XX – Craii de Curtea-Veche după Mateiu Caragiale, în regia lui Răzvan Mureşan –, ori destinul unui popor devenit naţiune – Ţiganiada după Ion-Budai Deleanu, în regia lui Alexandru Dabija. Dramaturgia contemporană este reprezentată în festival cu viziuni asupra istoriei recente a României.
Astfel, la Studioul „Euphorion“ va fi prezentată piesa lui Matei Vişniec Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre în regia lui Răzvan Mureşan, la Reactor de Creaţie şi Experiment M.I.S.A.PĂRUT de Alexa Băcanu şi Miracolul de la Cluj de Petro Ionescu iar la Studioul Teatrului Maghiar de Stat, Illegitim de Adrian Sitaru şi Alina Grigore, regia Adrian Sitaru. Acestor poveşti dramatice ale societăţii româneşti li se alătură istoriile individuale, pline de culoare şi tandreţe ale Poveştilor de dragoste la prima vedere, scrise de nume mari ale culturii noastre Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Adriana Bittel, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu şi adaptate scenic de Tudor Lucanu.
Alte spectacole, atât ale Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, cât şi invitate de la Teatrul Maghiar de Stat şi de la Teatrul Naţional din Timişoara, vin să completeze viziunile româneşti cu teme care ating şi societatea noastră în context european: problema dorinţei de parvenire şi a formelor fără fond (Burghezul gentilom de Molière), a singurătăţii şi a neputinţei, a izolării şi marginalizării (Emigranţii de Sławomir Mrożek şi Angajare de clovn de Matei Vişniec), puterea iubirii în confruntarea cu trecutul, moartea şi transcendentul (Rambuku de Jon Fosse).
Anul Centenar înseamnă sărbătorirea culturii române în ansamblul său. Aşa încât au fost invitate la eveniment un număr important de personalităţi marcante, care vor intra în dialog cu toţi cei prezenţi şi cu regizorii spectacolelor realizate la Teatrul Naţional. Ne vor onora astfel cu prezenţa doamnele Ana Blandiana, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Diana Rufolo, Anca Măniuţiu, şi domnii Mircea Cărtărescu, Andrei Oişteanu, Sorin Alexandrescu, Matei Vişniec, Ion Caramitru, Ion Pop, Radu Paraschivescu şi Ioan Pop-Curşeu. (R.N.L.)