Lysistrata, jucată de greci, pe scena TNB cu două reprezentaţii
Vineri 27 aprilie şi vineri 4 mai 2018, de la ora 19.30, la Sala Studio a TNB, Trupa de teatru a Asociaţiei Culturale Greceşti din România – Nostos, în colaborare cu Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi sub egida Ambasadei Republicii Elene din Bucureşti prezintă „Lysistrata” de Aristofan, în traducerea lui Giannis Varveris. Regia spectacolului este semnată de Afroditi Ioannidou, coregrafia de Amalia Strinopoulou. Muzica: Pantelis Terezakis, Scenografia: Afroditi Ioannidou şi Amalia Strinopoulou.
Afroditi Ioannidou, regizoarea spectacolului „Lysistrata” joacă rolul preotesei Lysimaha.
Afroditi Ioannidou a fost actriţă a Teatrului de Stat din Grecia de Nord timp de 35 de ani. A jucat multe roluri principale, iar în ultimii ani s-a dedicat predării artei actorului şi regiei. Colaborează cu Nostos încă de la fondarea sa. Prin cunoştinţele şi experienţa ei, ea a condus cu succes echipa de teatru a Nostos având rezultate de excepţie. Principalele roluri ale piesei sunt interpretate de actori ai trupei de teatru Nostos care au jucat în toate spectacolele sale din ultimii trei ani.
Notos s-a înfiinţat şi îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti începând din anul 2015. În toată această perioadă a prezentat două piese la Teatrul Naţional din Bucureşti, „Asediaţii liberi” de Dionysios Solomos şi „Troienele” de Euripide. A participat la Festivalul Caleido cu lucrarea lui I. Kambanellis „Poveste fără nume” şi acum prezintă „Lysistrata” de Aristofan.
Comedia fără vârstă a lui Aristofan arată admiraţia şi respectul scriitorului faţă de sexul feminin, în contrast cu percepţia generală a societăţii vremii ce dorea ca femeia să se limiteze la gospodărie, căsnicie şi îndatoririle materne. Prin personajul Lysistrata, Aristofan prezintă contrastele psihologiei feminine ce fac femeia atrăgătoare şi eficientă. Este delicată şi în acelaşi timp dinamică, supusă şi revoltată, romantică şi realistă, perspicace şi pragmatică. Înzestrată cu aceste trăsături, Lysistrata îşi dă seama cât de absurd este războiul. Prin urmare, ea născoceşte un mod inteligent de şantaj asupra bărbaţilor, pentru a-i forţa să pună capăt războiului şi să se întoarcă la casele şi familiile lor. Îndeamnă femeile – ateniene şi spartane – la abstinenţă şi le pune să jure că nu le vor mai ceda bărbaţilor decât după capitulare şi după ce ei semnează pacea. Ce dilemă implacabilă pentru bărbaţi!… Dar de neînvins este arma dragostei! La finalul celor 75 de minute de spectacol veţi afla cum s-a pus capăt spinoasei situaţii.
Traducerea şi supratitrarea în limba română sunt asigurate de Giorgos Papadopoulos. (R.N.)
