Jocuri de putere, cu răsturnări spectaculoase de situaţie, în VIFORUL, noua premieră de la TNB!
Drama istorică „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marius Manole în rolul lui Ştefăniţă Vodă, va avea premiera în zilele de 6 şi 13 martie 2018, de la ora 19.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În „Viforul”, Alexandru Dabija răstoarnă discursul istoric şi încărcătura sa mitologică, şi face o „cronică” a vremurilor despre jocurile de putere, slăbiciunea şi nesiguranţa statului, despre cum binele şi răul ajung să se uzurpe reciproc. Spectacolul e o provocare directă de a privi istoria cu luciditate, dincolo de înfăţişarea dramei nevroticului Ştefăniţă – imaginea unui prezent deplorabil în raport cu trecutul aureolat ‒ şi a blestematei sale domnii. Aşezat de partea unui raisonneur discret, subtil ironic, regizorul observă imperfecţiunile care au măcinat mentalităţile şi societăţile în căutarea identităţii. Viforul lui Dabija e o zicere cu tâlc despre starea naţiei.
Cu un aer viu şi dezinhibat, detaşat de tipicul montărilor tradiţionale, noul spectacol esenţializează drama, iar decorul, redus la câteva elemente scenografice, lasă un spaţiu generos de desfăşurare personajelor şi jocului actoricesc.
În rolul unuia dintre cei mai tineri şi mai controversaţi domnitori ai Ţărilor române, regizorul l-a văzut pe Marius Manole, îndrăgit de public datorită personajelor sensibile şi luminoase pe care le-a întruchipat. Oferindu-i-se o adevărată provocare, Marius Manole crede că acest rol nu seamănă cu nimic din ce a făcut până acum.
Despre Ştefăniţă Vodă cronicile vremii consemnează că a urcat pe tron la o vârstă foarte fragedă (11 ani). După împlinirea vârstei când ar fi putut prelua efectiv puterea, se loveşte de lentoarea decizională a celor mai vârstnici din Sfatul ţării. Nerăbdător să devină mai vestit ca înaintaşii săi, declanşează urgia împotriva oponenţilor. După victorie însă, ca în dramele romantice, îi vine rândul la pedeapsă şi viaţa îi este curmată la numai 21 de ani.
Una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria Moldovei este privită de Delavrancea în cheie shakespeariană, drama concentrându-se pe jocurile de culise, pe motivaţii ascunse, preponderent de natură personală, cu răsturnări de situaţie spectaculoase. Spre deosebire de bunicul său, Ştefan cel Mare, cu care nu mai contenesc să-l compare cei din jur, adâncindu-i şi complexele şi frustrările, Ştefăniţă nesocoteşte sfaturile boierilor cu experienţă, se înconjoară de petrecăreţi de vârsta lui, iar palatul domnesc ajunge să semene cu o cârciumă. Conflictul dintre generaţii se încarcă de tragism atunci când, vanitos din fire şi dominat de ambiţii despotice, Ştefăniţă decide să-i elimine pe oponenţii săi din Sfatul ţării, ori pe mai tinerii viteji. Încâlcite îi sunt şi iţele vieţii sentimentale, iar sfârşitul i se va trage de aici. În momentul în care decide să asculte de înţeleptele sfaturi ale soţiei, Doamna Tana, coborâtoare din neamul Basarabilor, simţindu-se răspunzătoare pentru binele ţării, aceasta decide să curme şirul nelegiurilor comise de Ştefăniţă.
În distribuţia spectacolului, alături de Marius Manole, alte nume cunoscute ale trupei TNB, precum şi mai tineri colegi. Ana Ciontea, Afrodita Androne, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Rodica Ionescu, Dorin Andone, Dragoş Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piştereanu, Ionuţ Toader, Mihai Munteniţă vă aşteaptă la premieră. Coregrafia este condusă de Florin Fieroiu. Alexandru Dabija, regizorul spectacolului, semnează şi scenografia şi concepţia video. Acesta este cel de-al 4-lea spectacol pe care regizorul Alexandru Dabija îl montează la TNB, după „Un duel”, „Două loturi” şi „Recviem”.
Cadrul istoric al celei de-a doua piese ce alcătuieşte, împreună cu Apus de soare şi Luceafărul, binecunoscuta Trilogie a Moldovei, este completat cu texte din Dimitrie Cantemir, Ion Neculce şi „Fiziologul” (carte populară).
În Anul Centenar, când se împlinesc şi o sută de ani de la moartea scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea, unul din cei mai importanţi militanţi pentru unitatea politică a românilor, Teatrul Naţional din Bucureşti vă propune o nouă abordare a piesei ce vedea luminile rampei în urmă cu 108 ani pe scena impozantului aşezământ de cultură situat în vecinătatea Palatului Telefoanelor, primul sediu al Naţionalului bucureştean. (R.N.)
