Istoria omenirii este marcată de violență și de discriminarea pe diverse criterii, de la etnie sau religie până la orientarea sexuală. Drept consecință, membrii grupurilor marginalizate ajung să nutrească o mândrie a identității diferențiatoare, ca formă de rezistență în fața discriminării.

În ultimele decenii însă, salutara promovare a culturii grupurilor minoritare s-a transformat într-o obsesie contraproductivă pentru identitatea de grup. Noua ideologie contestă capacitatea diferitelor grupuri de a trăi în armonie și insistă că atitudinea statului față de cetățeni ar trebui să țină cont tocmai de ceea ce-i diferențiază și dezbină. Aceasta este capcana identității, în care au alunecat mișcările de stânga. Cei care luptă pentru aceste idei se pun de fapt în calea egalității autentice de care avem atâta nevoie azi.

Yascha Mounk – prestigios cercetător și universitar, el însuși un om de stânga – ajunge la concluzia că, departe de a fi dușmani de moarte, stânga identitară și dreapta populistă se consolidează de fapt reciproc și că, pentru a o învinge pe oricare dintre ele, este necesar să ne opunem amândurora.

Yascha Mounk (n. 1982), politolog, scriitor și profesor universitar, este preocupat în special de ascensiunea populismului și criza democrației liberale. Născut în Germania din părinți polonezi, obține o licență în istorie de la Trinity College (Universitatea Cambridge), apoi un doctorat în științele guvernării de la Universitatea Harvard. În prezent, este profesor de practica afacerilor internaționale la Universitatea Johns Hopkins. De asemenea, este fondatorul revistei online Persuasion și face parte din echipa publicației Die Zeit.

A mai scris, printre altele, The People vs Democracy. Why Our Freedom is in Danger and How to Save It și The Great Experiment. Why Diverse Democracies Fall Apart and How They Can Endure. Capcana identității a fost un bestseller în SUA și Marea Britanie, fiind desemnată cea mai bună carte a anului 2023 de către The Economist, Financial Times, Inc., Prospect Magazine și The Conversation. A fost publicată sau este în curs de publicare și în Olanda, Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia, Polonia, China, Portugalia și Brazilia.

Festivalul Național de Teatru a lansat și anul acesta concursul de dramaturgie românească, care a avut termen de înscriere data de 10 iulie 2026.

137 de propuneri au fost trimise anul acesta la concursul dedicat dramaturgiei românești din cadrul modulului Spectacole-lectură în FNT, coordonat de dramaturga Mihaela Michailov și de regizorul Bobi Pricop.

Miza principală a acestui concurs-context de dezvoltare a dramaturgiei actuale este de a oferi autoarelor și autorilor un cadru în care își pot rafina textele, în care pot lucra cu regizori și regizoare, alături de echipele teatrelor partenere.

Anul acesta, trei teatre naționale sunt partenere în programul dedicat susținerii și producției de texte noi: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași.

Pentru procesul de selecție, fiecare teatru a desemnat un reprezentant / o reprezentantă – Cristiana Gavrilă (teatrolog, consultant artistic în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”), Ovidiu Lazăr (regizor) și Radu Iacoban (regizor și dramaturg) – care au citit, alături de Mihaela Michailov și Bobi Pricop, cele 137 de texte înscrise în concurs.

Propunerile dramaturgice s-au remarcat prin varietate stilistică, abordări inventive și curajoase, reflecții critice asupra realităților actuale, povești incitante, creativitate analitică și mesaje puternice.

Cele trei texte alese de reprezentanții teatrelor partenere sunt: „Armada verbală” de Ionuț Caras, „Despre demolarea teatrului” de Cosmin Stănilă și „Fluviu” de Ioana Toloargă. Creațiile dramaturgice vor fi prezentate sub forma unor spectacole-lectură în Festivalul Național de Teatru (16-25 octombrie), urmând să fie montate în stagiunea viitoare.

De asemenea, teatrele partenere își doresc să găzduiască pe parcursul stagiunii 2026-2027 o serie de spectacole-lectură pe texte pe care le vor selecta din cele 137 de piese înscrise în concurs, dat fiind interesul pentru varietatea abordărilor dramaturgice primite și pentru numărul mare de piese relevante.

În cadrul acestei ediții, Palatul Culturii din Iași găzduiește două expoziții tematice care aduc în prim-plan o pagină memorabilă din istoria sportului românesc și aspecte din culisele procesului de creație cinematografică.

Miercuri, 5 august 2026, ora 16.00, în Holul Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, va avea loc vernisajul expoziției „Nadia. Perfecțiunea are o poveste”. Organizată de Agenția Națională de Presă AGERPRES cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la momentul în care Nadia Comăneci a obținut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice, expoziția reunește o selecție de fotografii-document care evocă parcursul excepțional al marii gimnaste și readuce în atenția publicului un moment emblematic din istoria sportului românesc. La eveniment va participa Claudia-Victoria Nicolae, Directorul general al AGERPRES. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5 august – 5 septembrie 2026.

În aceeași zi, de la ora 17.00, la Muzeul Etnografic al Moldovei, va fi vernisată expoziția „Ce n-a fost în Anul Nou care n-a fost”, în prezența regizorului Bogdan Mureșanu. Proiectul, prezentat publicului până pe 6 septembrie 2026, prezintă o selecție din cele 114 minute eliminate din montajul final al filmului „Anul Nou care n-a fost”, oferind o perspectivă asupra procesului de creație cinematografică și asupra rolului esențial al montajului în definirea formei finale a unui film.

„Ne dorim ca fiecare ediție SFR să ofere publicului experiențe care merg dincolo de proiecțiile de film. Cele două expoziții găzduite de Palatul Culturii completează tema din acest an, TERAPIA, proiecte care îmbogățesc dialogul dintre film, artă și public”, subliniază Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Vă invităm să descoperiți aceste două expoziții speciale, care completează programul Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR)17, organizat de Asociația Artis și Ateneul Național din Iași.

Carmen Acsinte a absolvit Universitatea de Arte București, specializarea Grafică în 2001și din același an este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Carmen Acsinte activează ca artist vizual, ilustrator de carte, designer grafic și de obiect. Expoziția Insula cu oameni este un eseu despre desen, germinare, memoria formelor vegetale și materie imaginară. O insulă nu este un loc. Este timpul de care are nevoie o lume pentru a începe. Desenul devine locul acestei germinări. Linia nu descrie forma, ci îi repetă comportamentul. Ea crește asemenea unei rădăcini, se divide asemenea unei nervuri și își schimbă direcția asemenea unei tulpini care caută lumina. Fiecare desen păstrează puterea unei semințe: aceea de a face vizibil posibilul.

Expoziția, curatoriată de Liviu Nedelcu și Gheorghe Dican, poate fi vizitată în perioada 3 august – 4 septembrie, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Simezele bibliotecii”, un demers cultural permanent al BMB, inițiat în 2018, cu misiunea de a susține arta vizuală contemporană și de a o aduce mai aproape de publicul larg, prin integrarea acesteia în viața culturală a comunității.

Intrarea este liberă.