„Urme printre fire” reunește lucrări de tapiserie și broderie artistică contemporană, în care firul textil depășește funcția materială și devine limbaj artistic, memorie și prezență. Fiecare lucrare vorbește despre timpul sedimentat în gest, despre fragilitatea urmelor pe care experiențele personale și întâlnirea cu natura le lasă în existența noastră.

Țesătura nu este doar un suport al imaginii, ci un spațiu viu în care memoria, natura și experiența interioară se întâlnesc și se transformă în expresie artistică. Firele lăsate libere, texturile și suprapunerile construiesc o lume aflată într-o continuă devenire, invitând privitorul să descopere ceea ce rămâne dincolo de formă: urmele invizibile ale timpului, ale emoției și ale legăturilor dintre oameni.

Ecaterina Dînga Mardari este membru stagiar al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și profesor de arte. Activitatea sa artistică este dedicată tapiseriei și broderiei contemporane, dezvoltând un dialog subtil între tradiția tehnicilor textile și expresia plastică actuală. În centrul preocupărilor sale se află memoria, natura și relația dintre om și propriul spațiu interior.

Pentru artistă, firul reprezintă mai mult decât un material de lucru: este un mijloc de a păstra, de a vindeca și de a spune povești fără cuvinte. Lucrările sale sunt construite lent, asemenea unei respirații, invitând privitorul la contemplare și la o apropiere sensibilă de universul artei textile.

Expoziția propune o experiență vizuală și tactilă în care materialitatea fibrei, ritmul cusăturii și delicatețea compozițiilor creează un spațiu al reflecției, în care tradiția și contemporaneitatea coexistă firesc.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, în perioada 5–23 august 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică, circ și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) și a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), continuă astfel să aducă în fața publicului producții internaționale și românești valoroase:

„Carmen” – pasiune, libertate și flamenco

Spectacolul „Carmen”, prezentat de Granada Flamenco Ballet din Spania, în coregrafia lui Javier Martos, aduce în fața publicului una dintre cele mai cunoscute povești despre pasiune, libertate, gelozie și destin. Inspirată de celebra operă a lui Georges Bizet, producția păstrează forța poveștii originale, căreia îi oferă o perspectivă nouă prin întâlnirea dintre dans, muzică, teatru și arta scenică. Un spectacol incandescent, în care flamenco-ul transformă pasiunea, gelozia și destinul tragic al protagonistei într-o explozie de mișcare și emoție.

„Fedra!” – o declarație de dragoste pentru teatru

Spectacolul „Fedra!”, prezentat de François Gremaud & Théâtre Vidy-Lausanne din Elveția, după tragedia lui Jean Racine, este un monolog ludic și plin de energie, care dezvăluie frumusețea textului clasic și forța pasiunilor sale. Prin interpretarea entuziastă a lui Romain Daroles, producția explorează limbajul lui Racine, originile mitologice ale personajelor și universul teatrului clasic francez, transformând admirația pentru „Fedra” într-o declarație de dragoste pentru teatru. Un spectacol plin de energie și inteligență, o celebrare a admirației și a bucuriei pure de a fi în teatru.

„Muzele” – muzica în dialog cu spiritul lui Brâncuși

Spectacolul „Muzele”, prezentat de Fundația Culturală „Remember Enescu”, îi reunește pe violonistul Alexandru Tomescu, chitaristul Dragoș Ilie și bandoneonistul Omar Massa într-un proiect muzical dedicat lui Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea marelui artist. Sunetul viorii Stradivarius Elder-Voicu intră în dialog cu chitara clasică și bandoneonul, într-o întâlnire artistică inspirată de universul și spiritul creator al sculptorului român. O celebrare vibrantă a muzicii și artei, în care sunetul viorii Stradivarius întâlnește spiritul lui Brâncuși.

Sorogoyen, cunoscut publicului pentru serialul „The New Years” dar și pentru filme precum „The Beasts” sau „Mother”, „revine la una dintre obsesiile sale cinematografice: felul în care primele minute ale unui film stabilesc imediat tensiunea și pun personajele în dificultate” (Festival de Cannes) și „oferă un portret emoționant, realizat cu o măiestrie constantă, al procesului de creație cinematografică și al urmelor devastatoare pe care le lasă relațiile umane”, au scris cei de la The Hollywood Reporter.

Un renumit regizor spaniol își reîntâlnește fiica, o actriță fără succes de care s-a înstrăinat, pentru a turna împreună un nou film. Dincolo de provocările de pe platoul de filmare, cei doi sunt nevoiți să înfrunte o relație marcată de tensiuni și un trecut pe care niciunul nu îndrăznește să-l confrunte.

Aplaudat îndelung la premiera sa de la Cannes, „The Beloved” confirmă statutul lui Sorogoyen ca unul dintre cei mai importanți cineaști europeni ai momentului. Cu interpretări impresionante oferite de Javier Bardem și Victoria Luengo, filmul explorează cu o intensitate remarcabilă granița fragilă dintre creație, familie și abuzul de putere, fiind „un memento tulburător că arta și viața nu se hrănesc întotdeauna reciproc; uneori se pot otrăvi una pe cealaltă”, după cum scria Justin Chang pentru The New Yorker.

Prezentă la Sfântu Gheorghe și distinsă în 2023 cu Trofeul Anonimul pentru contribuția sa la frumusețea cinematografiei universale, Naomi Kawase se întoarce anul acesta în selecția festivalului, în afara competiției, cu filmul „Yakushima’s Illusion” – „un studiu delicat și profund uman despre una dintre cele mai dificile teme ale societății japoneze: donarea de organe.” așa cum scria Screen Daily după premiera filmului la Locarno.

„Kawase continuă explorarea societății japoneze, a tabuurilor și paradoxurilor acesteia.” (Cineuropa) cu acest nou film în care o coordonatoare franceză de transplanturi aflată în Japonia încearcă să salveze viața unui băiat, în timp ce își caută partenerul dispărut, devenit unul dintre miile de „johatsu” – oamenii care dispar fără urmă în fiecare an.

„În această călătorie senzorială, tandră și melancolică, Naomi Kawase creează o emoție discretă, suspendată, care continuă să te însoțească mult după proiecție. Un film tandru, angajat și profund uman.” titrează Le Figaro în timp ce Guy Lodge concluzionează pentru Variety că „este cu adevărat emoționant, în mare parte datorită interpretării lui Vicky Krieps, care conferă filmului o profunzime calmă și o durere nerostită”.

Ambele titluri sunt distribuite în România de Independența Film.

Secțiunea Off-Competition ANONIMUL aduce în prim-plan la Sfântu Gheorghe, între 10-16 august, și o selecție de filme românești recente care traversează registre și formule cinematografice dintre cele mai diverse. În premieră în România va fi prezentat „F.E.Z.Z.”, regizat de Teodor Mirea, o comedie absurdă despre trei prieteni prinși, după o noapte care ia o turnură neașteptată, într-un lanț de evenimente în care paranoia, coincidențele și alegerile iraționale transformă o situație aparent banală într-un haos imposibil de controlat. Tot în selecție se regăsește și „Cercul”, în regia lui Valeriu Andriuță, un thriller psihologic plasat în ajunul anului 2000, în care ancheta asupra unei presupuse morți accidentale devine, pentru un tânăr investigator, o veritabilă probă de conștiință.

Secțiunea este completată de două documentare cu puternică miză personală și socială: „Pionul lui Lenin”, în regia lui Dragoș Turea, un hibrid documentar în care actorul Sergiu Voloc, un Don Quijote al zilelor noastre, poartă o luptă absurdă împotriva monumentelor lui Lenin și a unui sistem care insistă să le reconstruiască, și „Atât de familiar”, semnat de Rachel Tâpârjan, o investigație autobiografică ce pornește de la căutarea unei mame biologice și se transformă într-o descoperire tulburătoare a propriei istorii de familie.

Cei mici au dedicată o secțiune a lor, AnoKIDS, în care vor fi arătate cel mai nou film al regizorului Paul Negoescu, „Atlasul Universului” – „o aventură încântătoare” (Cineuropa) alături de „Străjerii Deltei”, semnat de Liviu Mărghidan.

Considerat cel mai bun film european al anului 2018, „Războiul rece” prezintă o poveste de dragoste imposibilă dintre doi oameni care nu pot fi împreună și care nu pot trăi unul fără celălalt.

Acțiunea se desfășoară pe fundalul așa-numitului Război Rece din Polonia, Germania, Iugoslavia și Franța, fiind însoțită de o imagine și o muzică extraordinar de frumoase.

Regia este semnată de Paweł Pawlikowski

Wiktor – un muzician talentat, cu poziție înaltă și multe relații, și Zula – o fată de la sat, tânără, naivă, cu o voce aproape nepământeană se întâlnesc la preselecțiile pentru ansamblul folcloric de cântece și dansuri „Mazurek”. El vede în ea „scânteia” și-i oferă șansa să facă carieră. Se îndrăgostesc unul de celălalt, chiar dacă între ei totul le stă împotrivă: caractere, aspirații și orientări politice diferite, fatalitatea crudă a sorții.

Filmat în alb-negru, filmul se remarcă prin jocul actoricesc de excepție al unor actori de renume în cinematografia poloneză, precum Tomasz Kot, Joanna Kulig sau Agata Kulesza, dar și prin muzica genial orchestrată de compozitorul polonez Marcin Masecki.

Istoria omenirii este marcată de violență și de discriminarea pe diverse criterii, de la etnie sau religie până la orientarea sexuală. Drept consecință, membrii grupurilor marginalizate ajung să nutrească o mândrie a identității diferențiatoare, ca formă de rezistență în fața discriminării.

În ultimele decenii însă, salutara promovare a culturii grupurilor minoritare s-a transformat într-o obsesie contraproductivă pentru identitatea de grup. Noua ideologie contestă capacitatea diferitelor grupuri de a trăi în armonie și insistă că atitudinea statului față de cetățeni ar trebui să țină cont tocmai de ceea ce-i diferențiază și dezbină. Aceasta este capcana identității, în care au alunecat mișcările de stânga. Cei care luptă pentru aceste idei se pun de fapt în calea egalității autentice de care avem atâta nevoie azi.

Yascha Mounk – prestigios cercetător și universitar, el însuși un om de stânga – ajunge la concluzia că, departe de a fi dușmani de moarte, stânga identitară și dreapta populistă se consolidează de fapt reciproc și că, pentru a o învinge pe oricare dintre ele, este necesar să ne opunem amândurora.

Yascha Mounk (n. 1982), politolog, scriitor și profesor universitar, este preocupat în special de ascensiunea populismului și criza democrației liberale. Născut în Germania din părinți polonezi, obține o licență în istorie de la Trinity College (Universitatea Cambridge), apoi un doctorat în științele guvernării de la Universitatea Harvard. În prezent, este profesor de practica afacerilor internaționale la Universitatea Johns Hopkins. De asemenea, este fondatorul revistei online Persuasion și face parte din echipa publicației Die Zeit.

A mai scris, printre altele, The People vs Democracy. Why Our Freedom is in Danger and How to Save It și The Great Experiment. Why Diverse Democracies Fall Apart and How They Can Endure. Capcana identității a fost un bestseller în SUA și Marea Britanie, fiind desemnată cea mai bună carte a anului 2023 de către The Economist, Financial Times, Inc., Prospect Magazine și The Conversation. A fost publicată sau este în curs de publicare și în Olanda, Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia, Polonia, China, Portugalia și Brazilia.

Festivalul Național de Teatru a lansat și anul acesta concursul de dramaturgie românească, care a avut termen de înscriere data de 10 iulie 2026.

137 de propuneri au fost trimise anul acesta la concursul dedicat dramaturgiei românești din cadrul modulului Spectacole-lectură în FNT, coordonat de dramaturga Mihaela Michailov și de regizorul Bobi Pricop.

Miza principală a acestui concurs-context de dezvoltare a dramaturgiei actuale este de a oferi autoarelor și autorilor un cadru în care își pot rafina textele, în care pot lucra cu regizori și regizoare, alături de echipele teatrelor partenere.

Anul acesta, trei teatre naționale sunt partenere în programul dedicat susținerii și producției de texte noi: Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași.

Pentru procesul de selecție, fiecare teatru a desemnat un reprezentant / o reprezentantă – Cristiana Gavrilă (teatrolog, consultant artistic în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”), Ovidiu Lazăr (regizor) și Radu Iacoban (regizor și dramaturg) – care au citit, alături de Mihaela Michailov și Bobi Pricop, cele 137 de texte înscrise în concurs.

Propunerile dramaturgice s-au remarcat prin varietate stilistică, abordări inventive și curajoase, reflecții critice asupra realităților actuale, povești incitante, creativitate analitică și mesaje puternice.

Cele trei texte alese de reprezentanții teatrelor partenere sunt: „Armada verbală” de Ionuț Caras, „Despre demolarea teatrului” de Cosmin Stănilă și „Fluviu” de Ioana Toloargă. Creațiile dramaturgice vor fi prezentate sub forma unor spectacole-lectură în Festivalul Național de Teatru (16-25 octombrie), urmând să fie montate în stagiunea viitoare.

De asemenea, teatrele partenere își doresc să găzduiască pe parcursul stagiunii 2026-2027 o serie de spectacole-lectură pe texte pe care le vor selecta din cele 137 de piese înscrise în concurs, dat fiind interesul pentru varietatea abordărilor dramaturgice primite și pentru numărul mare de piese relevante.