Organizat de ONB (în luna iunie a fiecărui an), festivalul a devenit o platformă pentru prezentarea celor mai importante companii de operă și balet din România, cărora li se alătură și companii din străinătate. Orchestra de Cameră Radio este prezentă pentru a doua oară în cadrul evenimentului.

„Vocea umană” / „La Voix humaine” de Francis Poulenc este o operă într-un act, compusă în 1958, pe un libret de Jean Cocteau, după propria sa piesă de teatru cu același titlu. Lucrarea a avut premiera la Opéra-Comique din Paris, pe 6 februarie 1959. Textul lui Cocteau a inspirat și o celebră versiune cinematografică semnată de Roberto Rossellini: „Una voce umana”, inclus în filmul „L’Amore” (1948), cu celebra actriță Anna Magnani.

Concepută ca o tragedie lirică pentru o singură voce feminină și orchestră, opera surprinde ultima conversație telefonică a unei femei cu bărbatul care o părăsește. Pe parcursul celor aproximativ 40 de minute, publicul aude doar vocea ei, în timp ce interlocutorul rămâne invizibil și inaudibil, ceea ce transformă lucrarea într-un intens monolog psihologic.

Forța operei vine tocmai din această aparentă simplitate scenică: o femeie singură, un telefon și prăbușirea treptată a unei iubiri. Poulenc transformă un gest cotidian — o convorbire telefonică — într-o partitură de mare rafinament expresiv, în care vocea și orchestra urmăresc nu acțiunea exterioară, ci mișcările interioare ale personajului — negarea, speranța, fragilitatea, disperarea și acceptarea dureroasă a despărțirii.

Orchestra de Cameră Radio va evolua în prezența a doi invitați francezi care se bucură de o carte de vizită extraordinară: dirijorul Faycal Karoui, decorat de Guvernul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, și soprana Sarah Aristidou, aflată la prima colaborare cu ansamblul Radio România.

Fiind unul dintre cei mai căutați dirijori de balet din Europa, Fayçal Karoui colaborează constant cu cele mai importante companii internaționale, precum Baletul Operei din Paris, Wiener Staatsballett, The Royal Ballet (Londra), Baletul Național Olandez, Baletul din Hong Kong și ansamblul de balet de la Théâtre du Capitole din Toulouse, printre multe altele. În perioada 2006-2012, a ocupat funcția de director muzical al celebrei companii New York City Ballet.

A deschis stagiunea 2025/26 dirijând Lacul lebedelor la Semperoper Dresden, unde se va întoarce ulterior pentru Frumoasa din pădurea adormită. Se alătură din nou Baletului din Hong Kong pentru Romeo și Julieta în toamnă și pentru Spărgătorul de nuci de Crăciun. În această stagiune se întoarce, de asemenea, la Opera di Roma și la Opéra de Paris.

Dirijor principal pentru Orchestre de Pau Pays de Béarn (Franța) începând din 2002, Fayçal Karoui este profund dedicat educației și activităților de sensibilizare a publicului. Între 2012 și 2014, i-a succedat lui Yutaka Sado în funcția de director muzical al legendarei Orchestre Lamoureux, dirijând în special o producție foarte apreciată a operei Pénélopede Fauré în iunie 2013, cu Roberto Alagna și Anna-Caterina Antonacci ca soliști.

În calitate de dirijor simfonic, a colaborat cu orchestre simfonice importante, printre care Orchestre de Paris, Orchestre de l’Opéra National de Paris, Orchestre National de France, Orchestre Philharmonique de Radio France, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Filarmonica din Monte-Carlo, Orchestra Giuseppe Verdi (Milano), Orchestra de Cameră din Lausanne, Orchestre Philharmonique de Liège, Hong-Kong Sinfonietta, New Japan Philharmonic și Brussels Philharmonic.

Născut la Paris în 1971, Fayçal Karoui a studiat pianul și dirijatul la Conservatoire National Supérieur de Musique de Paris. Ulterior, a devenit asistentul lui Michel Plasson la Orchestre National du Capitole de Toulouse, colaborare ce i-a permis să-și dezvolte un repertoriu simfonic și operistic foarte variat.

Soprana franceză Sarah Aristidou este una dintre vocile remarcabile ale scenei lirice contemporane, apreciată pentru prezența sa artistică intensă. Artista abordează cu aceeași naturalețe repertoriul clasic, muzica contemporană, muzica de inspirație tradițională și improvizația live, construind fiecare apariție scenică în jurul unei relații profunde cu sunetul și emoția.

Sarah Aristidou depășește granițele convenționale ale artei lirice: proiectele sale personale, între care se numără și albumul „Aether”, reflectă căutarea unei forme de comunicare artistică esențializate, născute din autenticitatea sunetului. Personalitatea sa vocală a inspirat compozitori importanți ai timpului nostru, precum Aribert Reimann, Jörg Widmann și Thomas Larcher, care au creat lucrări special pentru vocea sa. În 2022, Sarah Aristidou a devenit prima cântăreață distinsă cu Belmont Prize for Contemporary Music, confirmând poziția sa aparte în peisajul muzicii contemporane.

De-a lungul carierei, a colaborat cu artiști și dirijori de prestigiu internațional, între care Daniel Barenboim, François-Xavier Roth, Trevor Pinnock, Sir Simon Rattle, Cristian Măcelaru, Klaus Mäkelä și Franz Welser-Möst, precum și cu mai mulți creatori din zone artistice diverse, de la muzica electronică și artele performative până la regie și arte vizuale.

Sarah Aristidou a fost invitată să apară alături de ansambluri și orchestre de prim rang, precum Cleveland Orchestra, Berliner Philharmoniker, Wiener Philharmoniker, Staatskapelle Berlin, Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, Orchestre de Paris, Orchestre National de France, Les Musiciens du Louvre și Münchener Kammerorchester.

Activitatea sa artistică a fost recompensată cu distincții importante, între care Preis der Deutschen Schallplattenkritik în 2024, Belmont Prize for Contemporary Music în 2022 și Luitpold Prize for Outstanding Performanceîn 2021. De asemenea, a fost nominalizată la categoria Best Newcomer de către BBC Music Magazine în 2023 și de revista Die Opernwelt în 2023, 2019 și 2016, precum și la categoria Révélation artiste lyrique în cadrul Victoires de la Musique Classique, în 2022.

Sunt aproape 20 de ani de când Cristian Mungiu a câștigat pentru prima oară Palme d’Or pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” și „ne aflăm în aceeași situație, chiar mai gravă în prezent, de a nu putea arăta filmul decât în câteva orașe din țară, pentru că în celelalte nu mai există săli de cinema”, a spus Mungiu în deschiderea unei conferințe de presă, prefațând astfel proiecția unui scurtmetraj documentar, „Tulcea – Constanța prin Zalău”, realizat în timpul caravanei pe care a organizat-o în 2007 pentru a arăta filmul câștigător de Palme d’Or în cât mai multe orașe din țară.

În continuare, Mungiu a prezentat o listă de zece probleme ale industriei de film din România pe care le-ar vrea rezolvate. Printre acestea, adaptarea legii potrivit căreia se colectează taxa din publicitate astfel încât să fie vizate și platformele online, în momentul de față colectându-se doar din mediul audio-vizual. Mungiu își dorește și înființarea unui hub cultural în București, în care să existe săli generoase pentru proiecții de film de artă și pentru festivaluri de film, dar și pentru alte evenimente. O altă măsură pe care Cristian Mungiu o consideră importantă este trecerea Sălii Palatului – în momentul de față, singurul spațiu din București care poate asigura proiecția unui film cu peste 1000 de spectatori – de la RA APPS (Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”) în a cărei administrare se află, la Ministerul Culturii sau la Centrul Național al Cinematografiei astfel încât regizorii să nu mai fie nevoiți să plătească o sumă astronomică pentru închirierea sălii. Suma ajunge la 20.000 de euro, potrivit regizorului, în această sumă fiind inclusă și închirierea echipamentului necesar proiecției. Un alt pas important ar fi redeschiderea cinematografelor închise, deci creșterea rețelei de cinematografe, după ce spațiile care le găzduiesc vor fi trecut printr-un proces de reabilitare, astfel încât să nu se prăbușească la primul cutremur. În același timp, Cristian Mungiu a vorbit despre exceptarea poziției de ministru al culturii de la rotativa guvernamentală astfel încât un ministru numit să aibă timp pentru o viziune și un plan managerial pe termen lung.

Filmul „Fjord” va reprezenta în mod categoric România, nu Norvegia în cursa pentru premiile Oscar, a mai spus regizorul, răspunzând la o întrebare a Radio România Cultural. Cum regulamentul Academiei Americane de Film s-a schimbat recent, astfel încât un film care primește unul dintre trofeele marilor festivaluri de film din lume, printre care și Cannes, intră automat în cursa pentru cel mai bun film internațional, „Fjord” va fi nominalizat la Oscar fără să trebuiască să mai fie propus de o țară sau alta, așa cum se întâmpla până acum.”.

După proiecția unică din 13 iunie, filmul va începe turul internațional în luna august, odată cu primele proiecții programate în Europa. O premieră românească va avea loc cel mai probabil în perioada octombrie 2026-ianuarie 2027.

Vernisajul va avea loc la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2), iar accesul la eveniment este gratuit.

Expoziția propune o incursiune în istoria culturală a Bucureștiului din timpul domniilor fanariote, aducând în atenție universul discret al cărților vechi și pe meșterii tipografi din cel de-al XVIII-lea veac.

Adesea cărțile sunt o prezență auxiliară în cadrul expozițiilor tematice, ilustrând patronajul unui domnitor, contribuția unui editor sau opera unui autor.

Acest proiect expozițional prezintă cărțile ca opere tipografice, punând în lumină pe cei care au transformat textul manuscris în tipăritură. Prin urmare, „vedetele” vor fi tipografii acestei epoci, precum popa Stoica Iacovici cu fiii și fratele lui, logofătul Radu Iacovici, Barbu Bucureșteanul și prietenul său, Grigore Stan Brașoveanul, Stanciu Tomovici sau frații  Nicolae și Ioan Lazaru veniți la București din Ioanina.

Sunteţi invitaţi să-i cunoașteți prin intermediul cărților pe care le-au imprimat și ilustrat, selectate din colecția Bibliotecii Muzeului Municipiului București.

Expoziţia prezintă cum se tipărea o carte în secolul al XVIII-lea, care erau utilajele și materialele utilizate și cât de complexă era munca tipografului. Curator: Dr. Daniela Lupu, Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă, Comunicare, MMB.

Expoziția „Meșterii tiparului. Tipografii din București în secolul al XVIII-lea” va fi deschisă la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) în perioada 11 iunie – 27 septembrie 2026. Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30)

Sub tema Escape From Reality, ediția de anul acesta propune din nou un cinema curatoriat afectiv, construit din selecțiile personale ale unor cinefili pasionați. Fiecare seară de joi aduce o altă perspectivă asupra felului în care filmul ne poate ajuta să evadăm din realitate.

Timp de nouă săptămâni, grădina din centrul Bucureștiului devine un spațiu de întâlnire între povești, perspective personale asupra filmelor. În această ediție, selecțiile sunt semnate de Andreea Năstase, Psihotrop (Mihai Preda), Vlaicu Golcea, Alex Tocilescu, Ada Maria Ileana, Matei Nițulescu, Sabina Teodora, Victor Ilie și Bogdan-Alexandru Stănescu – nouă cinefili din domenii diferite, care propun publicului propriile lor rute de evadare prin film.

Programul lunii iunie:

• 11 iunie, open doors 20:30

„Au Revoir les Enfants” (r. Louis Malle, 1987), ales de Psihotrop

• 18 iunie, open doors 20:30

„Les Parapluies de Cherbourg” (r. Jacques Demy, 1964), ales de Vlaicu Golcea

• 25 iunie, open doors 20:30

„Disco Boy” (r. Giacomo Abbruzzese, 2023), ales de Alexandru Tocilescu

Intrarea e liberă, iar locurile se ocupă după regula primul venit, primul servit. Din respect pentru vecini și pentru o experiență intimă de cinema, filmele Cinevara se ascultă în căști, ca să putem evada împreună și să nu ne audă nimeni.

Programul este susținut de parteneri instituționali precum Institutul Francez, Goethe-Institut București și Institutul Italian de Cultură, care facilitează accesul la cataloage cinematografice valoroase și deschid posibilitatea unor selecții diverse, de la cinema european de autor la filme-cult redescoperite.

În premieră, Cinevara depășește anul acesta granițele grădinii Rezidența9 și pleacă la drum prin țară cu Caravana9. În luna august, programul ajunge în Borsec, Băile Herculane, Amara, Eforie Sud, Techirghiol și Băile Govora, unde recuperează experiența colectivă a grădinilor de vară și transformă filmul într-un pretext pentru conversație, apropiere și comunitate temporară.

În vecinătatea rezidențelor Sleeping Beauties, un program de rezidențe artistice internaționale dedicate relației dintre patrimoniu, comunitate și viitor în stațiunile balneare din România, proiecțiile vor crea spații de întâlnire între artiști, comunități locale și public, ducând mai departe una dintre cele mai iubite experiențe construite la Rezidența9: bucuria de a vedea un film împreună, sub cerul liber.

Ne vedem joia, la Rezidența9 în grădină ( Ion Luca Caragiale 32) și, în luna august, în orașele balneare ale României.

Născută la 9 iunie 1939, la Galați, Ileana Cotrubaș a avut o carieră remarcabilă desfășurată pe marile scene ale lumii între anii 1960 și 1990. A fost apreciată de public și de critica de specialitate pentru sensibilitatea interpretărilor sale, talentul actoricesc excepțional și capacitatea de a aborda cu naturalețe roluri complexe în mai multe limbi.

De-a lungul carierei, a colaborat cu unele dintre cele mai prestigioase teatre de operă și cu dirijori de renume, devenind o ambasadoare a școlii românești de canto pe plan internațional.

Cu prilejul aniversării sale, CREDIDAM îi transmite cele mai sincere urări de sănătate, liniște și bucurii, precum și recunoștința pentru contribuția sa deosebită la patrimoniul cultural românesc și universal.

La mulți ani, Ileana Cotrubaș!