Piesa Yen spune povestea, uneori brutală, alteori extrem de tandră, a doi frați care supraviețuiesc aproape singuri într-o suburbie, cu o mamă incapabilă să le ofere grija de care au nevoie. Împreună, printre revolte și violențe, cei doi adolescenți încearcă să descopere cum se simte și se exprimă afecțiunea, în lipsa unui model părintesc. Astfel, prima dragoste devine un test dur, plin de candoare și rătăciri.

Cât din abilitățile noastre sociale sunt înnăscute și cât sunt dobândite prin mediu și prin educația primită? Este o dilemă îndelung dezbătută și relevantă, astăzi, pe care autoarea Anna Jordan o expune dur, tranșant, dar cu grijă și delicatețe față de personajele sale. Yen este despre maturizare, despre familie și, mai ales, despre nevoia fundamentală de a iubi și a fi iubit.

„Ce m-a cucerit de la prima lectură este sinceritatea cu care e prezentată viața și, în special, speranța. În viață, lucrurile nu sunt ca în basme, unde Făt-Frumos apare din senin și rezolvă lucrurile. În realitate, ne dorim de multe ori ceva ce nu putem obține și atunci sentimentul devine și mai puternic, iar acest simț este foarte bine expus de autoare.

Spectacolul pe care l-am pus cap la cap cu echipa are la bază dorință și speranță. Sper să fie contagioasă și spectatorul să plece, așa cum îmi place mie să ies din sala de spectacol, schimbat, îngândurat, cu mintea la cei dragi”, a declarat Ciprian Chiricheș, regizorul spectacolului.

Anna Jordan este o dramaturgă, regizoare și scenaristă britanică de renume. A absolvit actoria la London Academy of Music & Dramatic Arts (LAMDA) și este profesoară de arta actorului. Pentru piesa „Yen”, a obținut prestigiosul premiu Bruntwood pentru dramaturgie (2013).

Festivalul propune un maraton interdisciplinar ce reunește 10 evenimente desfășurate în 6 spații emblematice din capitală (Ateneul Român, Teatrul ACT, Humanitas Cișmigiu, Parcul Herăstrău, Teatrul Odeon, Green Hours Jazz-Café), precum și la sediul Centrului Român de Muzică. Programul aduce împreună muzica clasică, teatrul, literatura și cercetarea sociologică într-un dialog viu și actual.

„M-am întrebat îndelung de ce aș crea un festival despre curaj. Mișcat de ce văd la cei de lângă mine, mi-am dat seama că fiecare dintre noi, în fiecare zi, demonstrează curaj, uneori în cele mai neașteptate momente. Așadar, are oare sens un festival despre ceva care se întâmplă zilnic? Da, pentru că Hoinar.Unbroken este, el însuși, un act de curaj. Nimic altceva nu ne mână decât curajul de a face bine. Împreună cu dumneavoastră. Pentru noi toți și pentru lumea în care ne decidem să trăim. Vă invit, așadar, să ne luăm răgaz o săptămână, să ne oprim din goană și să privim mai atent această forță a curajului care ne ține în picioare. Vă vom spune povești despre curaj în cele mai diverse circumstanțe ale vieții, prin muzică, teatru și literatură. Într-un nou concept ce reunește un traseu în aer liber, conferințe, serate, 4 concerte-spectacol și un concert itinerant cu 3 opriri pe Calea Victoriei, publicul este invitat în viețile unor personaje care au ales să înfrunte frica, uneori fără să știe că sunt curajoși. Vă invit să învățăm, împreună cu ele, ce înseamnă să rămâi întreg și neînfrânt. Hoinar.Unbroken este o celebrare a eroilor nevăzuți, a eleganței sub presiune, dar și despre cum arta poate deschide un spațiu în care fiecare își poate recunoaște propriul curaj. Hoinar.Unbroken vorbește despre alegerea de a visa când visul pare imposibil. Este despre încăpățânarea de a căuta lumina chiar și în cele mai întunecate momente.”, a spus Florian Mitrea, Director Artistic al festivalului.

Hoinar Festival debutează simbolic pe 9 mai, de Ziua Europei, cu evenimentul „Curajul colectiv”. Gazda acestui preambul va fi Librăria Humanitas Cișmigiu, unde publicul este invitat la o conferință-dezbatere despre modul în care cultura și memoria ne ajută să navigăm prin vremuri tulburi.

Invitați speciali din lumea culturii, moderați de criticul de teatru Marina Constantinescu, vor explora forța gestului individual care devine rezistență colectivă. Evenimentul setează tonul pentru următoarele zile de festival, definind curajul nu ca pe un act eroic izolat, ci ca pe o necesitate de a rămâne întreg și neînfrânt.

Hoinar.Unbroken reunește nume legendare ale scenei românești și muzicieni internaționali care au redefinit granițele genurilor lor. Publicul îi va putea întâlni anul acesta la București pe virtuozul acordeonist lituanian Martynas Levickis, câștigătorul concursului Lithuania’s Got Talent, precum și pe violonistul britanic Max Baillie, un artist versatil care navighează cu grație între clasic și experimental. Alături de aceștia, în cele 10 zile de festival, publicul îi va revedea pe Sarah Gabriel, Verena Tönjes, Jonny Gee, Florian Mitrea, Daria Tudor, Luca Rusu, Paul Cimpoieru și artiști ai Filarmonicii George Enescu.

Curajul are multe fețe, iar în ediția cu numărul 9 el prinde viață prin prezența în program a doi actori legendari ai scenei teatrului românesc: Marcel Iureș și Alexandrina Halic.

Marcel Iureș va ghida publicul prin două producții pline de intensitate: spectacolul-eveniment Labirinturi în noapte (13 mai, Ateneul Român), unde textele lui Borges și Cortázar se împletesc cu muzica lui Piazzolla și Ravel, și Ultima bandă a lui Krapp (14 mai, Teatrul ACT), o rătăcire în memorie pe textul lui Samuel Beckett și muzica lui Robert Schumann.

Actrița Alexandrina Halic, un simbol al blândeții și forței narative, revine pe scena Hoinar Festival pentru a aduce o dimensiune profund umană unui nou spectacol comisionat de festival, dedicat întregii familii, dar mai ales celor mai tineri dintre pasionații de muzică, Peripețiile unei mici-mari vrăjitoare (17 mai, Teatrul ACT).

Hoinar Festival rămâne fidel misiunii sale educaționale pe care o duce la un nou nivel prin intermediul The Trail (10 mai, Parcul Herăstrău), un traseu narativ în aer liber cu 4 opriri, în cadrul cărora artiștii vor da lecții deschise de pian trecătorilor, tinerele talente de la școlile și liceele de muzică bucureștene vor susține micro-recitaluri, iar vizitatorii se vor putea întâlni chiar cu Bartolomeo Cristofori, inventatorul italian al pianului.

The Academy va oferi anul acesta liceenilor din învățământul vocațional de stat acces gratuit la peste 40 de ore de mentorat și cursuri de măiestrie. Această componentă este dedicată transferului de cunoștințe de la artiștii de talie internațională către viitoarea generație de interpreți, oferindu-le tinerilor resursele necesare pentru a-și cultiva propria voce artistică și curajul de a performa la cel mai înalt nivel.

O noutate în cadrul festivalului este The Archive, pilonul care-și propune să transforme cercetarea sociologică într-o experiență vie. O echipă de specialiști va documenta profilul publicului Hoinar, captând nu doar date statistice, ci mai ales poveștile și emoțiile celor din sală. Această arhivă devine astfel o punte între artiști și spectatori, menită să definească actul artistic ca pe un schimb viu de energie și să ghideze proiectele viitoare spre o sensibilitate cât mai apropiată de realitatea oamenilor.

Programul complet al festivalului și mai multe detalii despre fiecare spectacol inclus în ediția cu numărul 9 vor fi anunțate în curând. O retrospectivă a ediției de anul trecut, care a umplut sălile în cele 5 seri de festival, poate fi văzută online.

Evenimentul aduce în prim-plan artiști reprezentativi ai artei naive, reunind lucrări create de pictori naivi din judeţul Iaşi și din cele mai cunoscute centre ale ţării, precum şi reprezentanți ai genului din Italia, Brazilia, Mexic și Cuba.

„Vă invităm cu drag la această ediție jubiliară a Saloanelor Moldovei, ce onorează activitatea meritorie a tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui eveniment pe parcursul a 35 de ani la Iași, și mai ales pe creatorii consacrați, păstrători ai acestei arte autentice”, afirmă Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Expoziția poate fi vizitată la Palatul Culturii, până pe 3 mai 2026, de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00, cu biletul aferent Muzeului de Istorie a Moldovei sau cu bilet de expoziție temporară.

După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional George Enescu ca platformă activă de formare artistică, maestrul Cristian Măcelaru revine în 2026 în ipostaza de mentor, coordonând din nou masterclass-urile de dirijat și interpretare instrumentală.

Masterclass-urile de dirijat desfășurate la Sala Radio vor putea fi urmărite gratuit, oferind publicului acces direct la întâlnirea dintre maestrul Măcelaru, tinerii dirijori selecționați și Orchestra Română de Tineret.

Organizate în perioada 24–28 august 2026, la București, aceste ateliere devin un spațiu de întâlnire între excelență, experiență și vocație, continuând misiunea Concursului Enescu de a sprijini dezvoltarea tinerelor talente într-un cadru profesionist, conectat la marile scene ale lumii. Ediția a XX-a marchează însă un pas decisiv înainte: pentru prima dată, programul este extins cu un masterclass de compoziție, susținut de membri ai juriului internațional de specialitate.

Masterclass-ul de dirijat va avea loc la Sala Radio și se deschide către publicul larg, care are acces gratuit în calitate de observator. Astfel, oricine este interesat poate descoperi din interior procesele de creație, repetiție și perfecționare artistică, într-un cadru profesionist conectat la marile scene ale lumii. Inițiate în 2024 de Cristian Măcelaru, masterclass-urile au fost concepute ca o extensie firească a spiritului enescian, acela al artistului complet: interpret, creator, pedagog. Revenirea maestrului Măcelaru în această formulă confirmă succesul ediției precedente și consolidează o direcție strategică: transformarea Concursului Enescu într-un veritabil ecosistem de formare artistică, accesibil nu doar profesioniștilor, ci și publicului larg.

Masterclass-urile acoperă trei direcții majore: dirijat, interpretare instrumentală și, în premieră, compoziție, și reunesc tineri muzicieni din întreaga lume, selectați în urma unui proces riguros. Participanții vor lucra direct cu maestrul Cristian Măcelaru și cu artiști de prim rang, având acces la sesiuni practice, feedback personalizat, repetiții cu orchestră și contexte reale de performanță.

În cadrul masterclass-ului de dirijat, doar șase participanți vor fi selectați pentru a lucra activ cu orchestra, iar trei dintre ei vor avea ocazia de a dirija în fața publicului, în concertul final de la Ateneul Român, programat pe 28 august 2026, alături de Orchestra Română de Tineret. Experiența este completată de sesiuni de mentorat, întâlniri informale cu maestrul și ateliere dedicate comunicării și wellbeing-ului artistic, susținute de Angelica Postu.

Masterclass-ul de interpretare instrumentală oferă tinerilor muzicieni oportunitatea de a lucra direct cu Cristian Măcelaru într-un format intensiv, concentrat pe rafinarea expresiei și a identității artistice, în timp ce noul masterclass de compoziție deschide o dimensiune esențială a creației contemporane. Trei tineri compozitori vor fi selectați pentru a-și dezvolta lucrările sub îndrumarea unor personalități marcante ale muzicii contemporane, acestea urmând să fie interpretate live, în prezența publicului, în cadrul unui pre-concert la Ateneul Român.

Înscrierile sunt deschise la nivel internațional, fără restricții de rezidență. Pentru masterclass-ul de dirijat, candidații trebuie să fie născuți după 1 august 1991, iar pentru cele de interpretare instrumentală și compoziție, după 1 august 2001. Termenul-limită pentru înscrieri este 30 iunie 2026.

Participarea este structurată în două categorii – activă și pasivă, oferind acces atât celor selectați pentru lucru direct cu mentorii, cât și celor care doresc să observe și să aprofundeze procesele artistice din interior. În plus, organizatorii oferă un număr limitat de burse, pentru a facilita accesul tinerilor artiști cu potențial, indiferent de resursele financiare.

Desfășurate la Ateneul Român, Sala Radio și Universitatea Națională de Muzică București, masterclass-urile devin, astfel, unul dintre cele mai valoroase programe educaționale din Europa Centrală și de Est dedicate muzicii clasice, consolidând rolul Bucureștiului ca hub cultural internațional.

Prin această inițiativă, Concursul Internațional George Enescu își reafirmă nu doar prestigiul, ci și responsabilitatea de a construi viitorul muzicii clasice, investind direct în generațiile care vor defini scena de mâine.

Lansat în 2018, „Opera la Bibliotecă” este un program permanent al Bibliotecii Metropolitane București, care aduce muzica clasică mai aproape de comunitate, într-un spațiu accesibil, deschis tuturor și cu acces gratuit. De-a lungul timpului, programul a devenit un reper cultural în peisajul artistic bucureștean, contribuind la formarea publicului tânăr, la educația muzicală și la promovarea patrimoniului cultural.

Gala aniversară va reuni pe scenă sopranele Daniela Ciociea, Anfisa Fugaru, Alice Gavrilă, Gladiola Lamatic, Irina Murgu, Stephanie Radu, Anca Sandu Butuc și Cătălina Sima, mezzosopranele Andreia Lucaciu și Alexandrina Stan, tenorii Ciprian Pahonea și Alin Stoica, bașii Sebastian Câlmâc, Ștefan Cârstea și Ștefan Lamatic, iar la pian, Liana Mareș și Cosmin Pătrana. Invitați speciali ai evenimentului sunt managerul general al BMB, Ramona Ioana Mezei și Prof. Dr. Florin Popențiu Vlădicescu.

Programul artistic va include momente de operă, lied și muzică de cameră, într-un demers care reflectă diversitatea și evoluția acestui proiect cultural.

În cele șapte stagiuni desfășurate până în prezent, „Opera la Bibliotecă” a adus pe scena Bibliotecii artiști de prestigiu din România și din străinătate, precum pianista japoneză Hiroko Minakami, flautistul chinez Liu-Wei, pianista germană Anna Heller și pianistul italian Nazareno Ferruggio, consolidând rolul Bibliotecii ca spațiu de întâlnire între culturi, generații și forme artistice.

„Opera la Bibliotecă este unul dintre proiectele care definesc cel mai bine misiunea noastră, aceea de a aduce cultura mai aproape de oameni, într-un mod firesc și accesibil. În acești 8 ani, am construit nu doar un program artistic, ci o comunitate în jurul muzicii și al emoției. Ne bucurăm să celebrăm această etapă alături de artiștii care au crescut împreună cu noi și de publicul care ne-a fost aproape, demonstrând că biblioteca este, astăzi, un spațiu viu al întâlnirii dintre arte și oameni”, declară Ramona Ioana Mezei, Managerul Bibliotecii Metropolitane București.

„Opera la Bibliotecă” creează punți între bibliotecă și scenă, între artă și comunitate, între tradiție și contemporaneitate.

Evenimentul programat joi 16 aprilie, orele 17:30, este deschis publicului, gratuit, în limita locurilor disponibile.

Fie că vorbesc despre accesul la educație sau libertatea presei, dreptul la o locuire decentă sau muncă, filmele din secțiunea „Niciun viitor fără – Dialoguri extinse” îndeamnă la comunicare și înțelegere într-o perioadă tot mai dominată de incertitudine și tensiuni sociale, iar proiecțiile lor vor fi urmate de dezbateri extinse în prezența unor invitați speciali. Mai mult, șase dintre aceste titluri au fost „adoptate” simbolic de o serie de organizații, platforme media și ambasadori a căror misiune e congruentă cu mesajul lor, în cadrul deja cunoscutului program „Adoptă un documentar”.

În „Ce trebuie făcut” / „The Thing to Be Done” (r. Srđan Kovačević), adoptat de jurnalistul și activistul sindical Radu Stochița, un ONG din Slovenia oferă consiliere și asistență juridică muncitorilor străini și locali exploatați și înșelați de companii. Proiecția filmului va fi urmată de o discuție despre drepturile muncitorilor, precaritatea forței de muncă și rolul sindicatelor în contextul actual, alături de Vasile Gogescu, președintele Federației Sindicatelor din Comerț, Ștefan Guga, director Syndex România, și Andrei Gudu, jurnalist freelance.

În contextul lipsei de progrese privind recunoașterea legală a cuplurilor de același sex în România, dubla proiecție a filmelor „Câinele din mine să poarte perle, îmi doresc” / „I Want My Inner Dog to Wear Pearls” (r. Valeriu Andrișcă) și „Country Queer” (r. Antoine Vazquez) va fi urmată de un dialog dedicat drepturilor comunității LGBTQIA+ cu Valeriu Andrișcă și Ian Teodorescu, activist trans de la Asociația ACCEPT, care a și adoptat cele două titluri.

Documentarul „Școala noastră”, co-regizat de Mona Nicoară și Miruna Coca-Cozma, revine la OWR cu teme la fel de actuale, chiar și treisprezece ani mai târziu: prejudecățile instituționalizate, cercul vicios al sărăciei și inegalitățile din sistemul educațional. Proiecția filmului adoptat de Școala9 va fi urmată de o dezbatere amplă despre starea învățământului, cu accent pe condițiile profesorilor, cercetătorilor și studenților și impactul acestora asupra calității educației, la care vor lua parte Andreea Archip de la Școala9, Costi Rogozanu, ziarist la Libertatea și profesor de limba română, Veronica Lazăr, cercetătoare, și Cristina Grigore, doctorandă.

Aducând în prim-plan provocările unui părinte singur care crește un adolescent cu o formă severă de autism, „Cum rămâne cu Petey?” / „What About Petey?” (r. Martin Trabalík) oferă un punct de plecare pentru o discuție despre limitările sistemului de asistență socială și sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități, un alt sector care nu a fost cruțat de politicile dure de reducere a cheltuielilor. Adoptat de Asociația Femeilor pentru Comunitate, filmul va fi urmat de un dialog extins despre drepturile persoanelor cu dizabilități, alături de Crina Marina Mureșanu de la Asociația Femeilor pentru Comunitate, Raluca-Alexandra Trifan, asistent social principal, Ruxandra Mateescu, fondatoare Supereroi printre noi, și Mariana Chytilová, designer de incluzivitate la One World Praga.

Într-o perioadă marcată de suprasaturație informațională și de confuzia dintre realitate și dezinformare, documentarul „Dă-o mai departe!” / „Steal This Story, Please!” (r. Carl Deal, Tia Lessin) evidențiază cât de important este de fapt jurnalismul independent. Un portret al jurnalistei Amy Goodman, filmul va sta la baza unei dezbateri despre provocările actuale ale presei de investigație și libertatea presei la care vor lua parte Răzvan Luțac și Iulia Roșu, co-fondatori Snoop și adoptatori ai filmului, și Mihai Radu de la Recorder.

Pe lângă cele cinci proiecții care vor avea loc între 25 și 28 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, o a șasea proiecție, rezervată regizorilor selectați la cea de-a doua ediție a programului „Emerging Voices” și unei discuții despre cum poți crește ca documentarist interesat de drepturile omului într-o industrie tot mai precară, va avea loc pe 26 aprilie la Cinemateca Eforie.