Astfel, cea care va deschide TIFF.25 va fi Nadia Comăneci, în anul dedicat ei de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru a marca 50 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii. Spectatorii din Piața Unirii vor avea ocazia să vadă în exclusivitate primele imagini din documentarul work in progress despre viața și cariera ei. Un proiect ambițios semnat de același  trio responsabil și pentru Nasty – Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu, alături de producătorul Cosmin Hodor, – NADIA promite acces fără precedent la viața și cariera Nadiei Comăneci. Construit din imagini de arhivă și interviuri exclusive cu gimnasta și zeci de alte personalități din lumea sportului și a artei, documentarul va avea premiera în 2027.

Pe lângă momentul de la Gală, TIFF.25 îi va dedica Nadiei Comăneci și o expoziție, iar gimnasta va participa la un TIFF Talk deschis publicului. Mai multe detalii vor fi comunicate ulterior.

Ancorat într-un cadru-secvență de 65 de minute, 3 zile în septembrie este un adevărat carusel emoțional și o comedie romantică plină de umor negru. În timp ce se află pe litoral, unde urmează să se căsătorească, un cuplu e luat prin surprindere chiar în ajunul petrecerii de apariția unei femei misterioase, care îi face viitoarei mirese o dezvăluire șocantă despre partenerul ei. De aici, începe o noapte intensă, care o forțează pe eroină să se confrunte cu propriile temeri și alegeri.

Filmul a fost realizat în luna septembrie 2025 la Eforie Sud în cadrul Arome Creative Camp, iar mulți dintre cei care au contribuit la filmări, în fața și în spatele camerei, sunt membri ai echipei TIFF din diferite departamente: producție, parteneriate, selecție și industrie.

Alături de ei, de echipa de producție și regizorul Tudor Giurgiu, actorii din distribuția 3 zile în septembrie vor păși pe covorul roșu: Andreea Vasile, Adela Popescu, Conrad Mericoffer, Mirela Zeța și Emilia Popescu. Sunt doar câteva dintre personalitățile pe care spectatorii vor avea ocazia să le întâlnească în Piața Unirii.

3 zile în septembrie va fi prezentat ulterior în festival și în cadrul secțiunii Double Takes, un exercițiu ludic de matchmaking cinematografic, care aduce împreună filme care rimează, se completează sau intră, cu totul și cu totul întâmplător, în dialog grație unor tematici sau narațiuni similare. În cadrul acestei noi secțiuni de la TIFF, 3 zile în septembrie va fi prezentat în oglindă cu filmul care l-a inspirat, Sâmbătă (Sábado, 2003), debutul chilianului Matías Bize despre o nuntă ratată, turnat tot într-un singur cadru.

În Double Takes vor mai fi prezentate alte trei cupluri cinematografice: Balearic (r. Ion de Sosa, Spania) & 18 găuri spre paradis (r. João Nuno Pinto, Portugalia) – a căror acțiune are loc pe marginea unei piscine în compania unor familii privilegiate, chit că genurile filmelor diferă considerabil; Complet de acord (r. Panu Suuronen, Finlanda) & Iarnă în Rusia (r. Patric Chiha, Franța) – două documentare pe muchie de cuțit despre rușii care locuiesc sau s-au exilat în alte țări după începerea războiului; și Lovitura (r. Ivan Zulueta, Spania) & Ultima lovitură (Marta Medina, Enrique Lopez Lavigne, Spania) – primul e un obiect rarissim de cult din anii ‘80, criptic, inclasabil, aparent atins de blestem și, totodată, horror-ul favorit al lui Almodovar, iar al doilea e documentarul din 2025 care încearcă să-i dezlege misterele.

Proiectul pornește de la aceeași nevoie care a stat la baza conturării hărții din București, lansată anul trecut: lipsa unui punct clar de orientare pentru publicul interesat de muzee. La nivel național, această lipsă este și mai vizibilă, iar inițiativa urmărește să transforme descoperirea muzeelor din România într-o experiență simplă și firească.

În această etapă, inițiatorii lansează un apel deschis către public și către cei care merg în muzee, invitându-i să contribuie la dezvoltarea hărții interactive a muzeelor din România prin propuneri de spații culturale din toată țara. Contribuțiile pot fi trimise printr-un formular dedicat:

Proiectul își propune, prin acest demers, să aducă împreună atât muzeele cunoscute, cât și pe cele mai puțin vizibile, pentru a realiza o imagine fidelă a peisajului cultural din România. Harta va funcționa ca un instrument de orientare pentru public și ca un punct de acces facil către patrimoniul cultural din întreaga țară.

„După lansarea hărții muzeelor din București, am văzut un interes real din partea publicului și o deschidere foarte mare din partea instituțiilor culturale. Proiectul a fost preluat rapid și a început să circule dincolo de zona muzeală, ajungând în spații frecventate de public, de la cafenele și hoteluri până la alte inițiative culturale independente. Pentru noi, a fost semnalul clar că există o nevoie reală pentru un astfel de instrument. Extinderea la nivel național vine firesc, ca un pas următor”, a declarat Silvia Floareș, co-fondator Weekend Sessions.

Proiectul este inițiat de Weekend Sessions și Antrepriza Culturală, alături de partenerii săi UniCredit Bank, Rompetrol și Aqua Carpatica, care susțin dezvoltarea unui demers cultural cu relevanță națională.

Harta va fi disponibilă pe platforma hartamuzeelor.ro și va fi dezvoltată progresiv în perioada următoare, obiectivul proiectului fiind lansarea acesteia până la finalul anului.

Ritualul (r. Nadejda Koseva) este inspirat dintr-o povestire a unuia dintre cei mai importanți scriitori bulgari contemporani, Gheorgi Gospodinov, și surprinde cu umor amar și melancolie efectele migrației asupra celor rămași acasă.

Ziua în care se va naşte (r. Emil Spahiyski), realizat după o povestire de Yordanka Beleva, implică și o contribuție românească, scenariul fiind co-scris de Bogdan Mureșanu, într-o coproducție Bulgaria – România care explorează cu delicatețe universul fragil al demenței și al memoriei afective.

Proiecția are loc în mansarda Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 ), cu acces liber, în limita locurilor disponibile. Evenimentul este organizat cu sprijinul Fundației Orașul Reel.

Ritualul – Bulgaria / Germania | 2005 | Scurtmetraj de ficțiune | 17 min.

Regizoare: Nadejda Koseva. Scenariști: Gheorgi Gospodinov, Nadejda Koseva. După o povestire de Gheorgi Gospodinov. Director de imagine: Radoslav Spassov. Montaj: Nina Altaparmakova. Producători: Stefan Kitanov (ART FEST, Bulgaria) / Herbert Schwering (Coin Film, Germania). Distribuție: Svetlana Yancheva, Krasimir Dokov, Anna Broquet, Ivan Yurukov

Într-un mic sat bulgar, părinții lui Gheorghi pregătesc o nuntă fastuoasă pentru fiul lor. În timp ce oaspeții petrec deja zgomotos, cei mai importanți invitați încă nu au sosit – mirii.

„Ritualul se bazează pe o poveste adevărată. Gheorgi Gospodinov și cu mine am scris împreună scenariul. Filmul vorbește despre generația tranziției și despre cei care au ales să părăsească Bulgaria în căutarea unei vieți mai bune, mai împlinite, mai sigure și mai fericite în străinătate, precum și despre părinții pe care i-au lăsat în urmă. Nu există nicio judecată în povestea pe care o spunem, niciun resentiment față de prietenii noștri care au plecat. Fiecare este liber să aleagă cum dorește să trăiască. Pur și simplu, cei dintre noi care am rămas în urmă le ducem foarte mult dorul. Ritualul a fost primul meu film după absolvirea Academiei de Film din Sofia. A fost o mare onoare să lucrez cu Svetlana Yantcheva, Krassi Dokov, Ivan Yurukov și Anna Broquet”, a declarat regizoarea filmului.

Nadejda Koseva a absolvit Academia Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din Sofia. La scurt timp după absolvire, a regizat scurtmetrajul de ficțiune The Ritual (2005), parte a filmului colectiv Lost and Found, care a avut premiera în secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin în 2005. Episodul este bazat pe o povestire scurtă de Georgi Gospodinov. Ceilalți regizori implicați în proiect au fost Mait Laas, Cristian Mungiu, Jasmila Žbanić, Kornél Mundruczó și Stefan Arsenijević.

Următorul scurtmetraj de ficțiune al Irinei Koseva, Omelet, a primit o mențiune specială la Festivalul de Film de la Sundance în 2009, printre multe alte premii internaționale. Scurtmetrajul ei Take Two a fost, de asemenea, prezentat pe scară largă în circuitul festivalier după ce a primit o mențiune specială la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2011. „Irina” a marcat debutul ei în lungmetraj.

The Trap este al doilea lungmetraj al regizoarei Koseva. Scenariul a fost scris de renumitul scriitor bulgar Boyan Papazov. În prezent, ea predă cinematografie copiilor și prezidează programul Teen Film Competition la Festivalul de Film de la Sofia.

Ziua în care se va naşte – Bulgaria, România | Scurtmetraj de ficțiune | 16 min.

Regizor: Emil Spahiyski. Scenariști: Emil Spahiyski, Bogdan Mureșanu, după o nuvelă de Yordanka Beleva. Producător: Dobomir Chochov. Coproducător: Julian Kostov. Producător asociat: Bogdan Mureșanu. Director de imagine: Kiril Prodanov. Montaj: Martin Zahariev-Mais. Compozitor: George Strezov. Distribuție: Plamena Getova, Irinei Konstantinov, Mirela Ilieva, Julian Kostov, Ioanna Mikova, Vilma Stoyanova-Arsate

Marta, o femeie care suferă de demență, caută refugiu de realitatea dură a bolii sale și de limitele unui azil de bătrâni. Pe măsură ce amintirile ei încep să se estompeze, ea se retrage în căldura momentelor sale cele mai fericite, unde trecutul îi oferă singura scăpare dintr-o lume care nu mai pare a fi a ei.

„Mintea nu cunoaște limite – nici trecut, nici viitor –, ci doar momentul prezent. În acel moment, existăm oriunde alegem să fim. Dar există oare o cale de a crea o lume mai blândă și mai îngăduitoare pentru cei care trăiesc cu demență? Simt nevoia să spun această poveste deoarece demența nu este doar o afecțiune medicală: este o experiență umană profundă care atinge milioane de vieți, transformând familiile și punând la încercare înțelegerea noastră asupra identității și a legăturilor. Astăzi, peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar aproape 10 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an. Majoritatea persoanelor afectate trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde îngrijirea este limitată, iar înțelegerea și mai rară. Dar demența este mai mult decât statistici. Are un chip. Un nume. O poveste. Femeile poartă cea mai grea povară – nu doar ca cele mai afectate de boală, ci și ca îngrijitoare tăcute, oferind aproximativ 70% din totalul orelor de îngrijire pentru cei dragi care dispar încet în ceața memoriei. Demența nu este pur și simplu o boală. Este o confruntare. Și se întâmplă acum”, a declarat regizorul filmului.

Emil Spahiyski este editor, jurnalist, scenarist și regizor, cu o vastă experiență în presa scrisă, televiziune și cinema. În calitate de jurnalist, a abordat o gamă largă de subiecte, printre care politica, războiul și relațiile internaționale. A realizat reportaje despre războiul din Kosovo și a activat ca corespondent în Georgia și în regiunea Caucazului.

A lucrat ca scenarist pentru lungmetraje și seriale de televiziune, precum și ca producător de teren și producător pentru formate de televiziune. Munca sa a fost premiată de numeroase ori în domeniul jurnalismului, televiziunii și cinematografiei. În domeniul cinematografic, a primit Premiul pentru debut regizoral la Festivalul Golden Rhyton în 2019 pentru documentarul Icarus of Kocherinovo. În 2015, a primit Premiul Academiei Bulgare de Film pentru cel mai bun scenariu, împărțit cu Marin Damyanov și Stefan Komandarev, pentru filmul The Judgment.

FIASCO este un program recurent de proiecții nocturne în aer liber, dedicat artei video și filmului experimental, realizat de artista Larisa Crunțeanu și curatoarea Cristina Stoenescu. Proiectul prezintă lucrări de artă video și film experimental într-un context eliberat de constrângerile de spațiu specifice galeriei de artă sau a unei sălii de cinema, urmărind atragerea unui public cât mai larg.

Ediția 2026, intitulată Archives in Motion, ce va avea loc în perioada 2-4 iulie la Muzeul Național al Literaturii Române, propune reconsiderarea formelor convenționale de arhivare – personale, istorice sau instituționale – și explorează arhiva ca spațiu politic, afectiv, speculativ sau performativ.

Astfel, Asociația Copia Originală lansează un open call pentru proiecte de artă video în dezvoltare, care investighează critic sau creativ un fond de arhivă specific sau tratează arhiva ca element central al procesului artistic.

Premiul de susținere în valoare de 15.000 de lei brut este oferit pentru finalizarea și prezentarea unei lucrări de video art în cadrul FIASCO 2026. Premiul urmărește sprijinirea procesului de producție și finalizarea proiectului până în toamna anului 2026, precum și prezentarea conceptuală a acestuia în cadrul ediției din iulie 2026.

Selecția va fi realizată de un juriu independent din domeniul artei contemporane și cinematografiei, care va fi anunțat la finalul perioadei de jurizare.

Apelul este deschis artiștilor români și internaționali care activează în România de minimum trei ani. Sunt eligibile formate precum eseuri video, lucrări video conceptuale, filme experimentale sau hibride, documentare creative, animații și alte forme de imagine în mișcare, cu o durată de maximum 30 de minute.

Subliniem faptul că nu sunt vizate proiecte care folosesc imaginile de arhivă exclusiv ca material ilustrativ. Arhiva trebuie să fie o componentă activă a cercetării și creației artistice, influențând structura, metodologia sau discursul lucrării.

Pentru înscriere, artiștii trebuie să trimită până la data de 1 iunie 2026 un singur email către contact@copiaoriginala.ro, care să conțină: un portofoliu cu 3–5 proiecte, într-un document de maximum 10 pagini și 10 MB; CV-ul artistului/ei; conceptul lucrării, redactat în 1500–2000 de cuvinte, în maximum 6 pagini; descrierea stadiului actual al proiectului, calendarul de lucru și pașii necesari pentru finalizarea acestuia până la 1 septembrie 2026.

Conceptul poate include imagini și link-uri către materiale preliminare, cu o durată totală de maximum 10 minute. Regulamentul complet al apelului poate fi consultat la: www.copiaoriginala.ro

Cu spectacolul Ceapa de Aldo Nicolaj, cei trei creatori ai spectacolului – regizorul Dan Tudor, scenografa Corina Grămoşteanu şi muzicianul Vlaicu Golcea – şi-au propus să prezinte publicului o comedie cu note grave, avându-i în distribuţie pe Adrian Păduraru (Piero della Pineda), Alexandra Velniciuc (Giulia), Sorin Aurel Sandu (Oreste), Silvia Stanciu (Bianca), Cătălin Frăsinescu (Mimo Rassi), Ana Maria Ivan (Lucia), Irina Cărămizaru (Liza), Cristian Neacșu (Nando).

Spectacolul regizorului Dan Tudor conține imagini surprinzătoare care îl obsedează și îl urmăresc pe eroul principal, o muzică originală creată de compozitorul Vlaicu Golcea, momente de mișcare expresive atent coregrafiate, precum și un decor funcțional realist, cu multiple posibilități de transformare, semnat de scenografa Corina Gramoșteanu.

Povestea spune că Piero, un prosper impresar, se hotărăște, cu o luciditate rece, să-și pună capăt vieții sale aparent fericite chiar în momentul ei de apogeu.  El se “dezbracă” în fața publicului de rolurile pe care le joacă în propria-i viață, exact așa cum s-ar desface foile unei… cepe. Într-un parcurs teatral presărat cu mult umor, autoironie, dar și cu reflecție amară, soția, amanta, prietenul cel mai bun, secretara, ba chiar și cei doi copii își redefinesc raporturile cu Piero, spre surprinderea acestuia.

Dacă n-aţi avut ocazia să-l vedeţi până acum, nu pierdeţi ultima ocazie!

La finalul spectacolului, publicul va avea plăcerea să îi cunoască pe actorii din distribuţie, care vor veni în foyer pentru a se fotografia cu spectatorii şi pentru a petrece împreună momente plăcute, care sperăm să rămână în memoria tuturor.

„În primăvara anului 2002, pe când eram student la Litere, l-am oprit pe hol pe Mircea Cărtărescu. A fost primul interviu din viața mea, consemnat stângaci, cu pixul, pe pervazul unei ferestre. Între acel moment și cel mai recent dialog, opera lui Mircea Cărtărescu a căpătat o amploare mondială. În mica istorie a culturii noastre, niciun alt scriitor nu a reușit să aibă o asemenea carieră internațională scriind exclusiv în limba română. Această carte însoțește o devenire”, declară Marius Chivu în cuvântul-înainte al volumului.

„Harta conversației” nu este doar o colecție de interviuri, ci un document literar și cultural, un gen hibrid în care jurnalismul se transformă în literatură. Volumul cuprinde 13 ample conversații care alcătuiesc o veritabilă istorie orală a literaturii noastre recente, surprinzându-l pe Mircea Cărtărescu în momentul marii sale tranziții: de la statutul de autor de referință în spațiul cultural românesc la cel de voce distinctă a literaturii europene contemporane, scriitor tradus pe mai multe continente și aflat constant printre numele importante discutate în contextul Premiului Nobel pentru Literatură.

Dialogurile sunt completate de discuții de grup purtate alături de alte personalități marcante ale culturii române, precum Mircea Vasilescu, Simona Sora, Sever Voinescu, Radu Cosașu sau Alex. Leo Șerban. Volumul este dedicat memoriei regretaților intelectuali Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu și Alex. Leo Șerban.

Pentru cititori, cartea oferă o incursiune în culisele vieții scriitorului Mircea Cărtărescu. Temele abordate depășesc spațiul strict literar și explorează viziunea sa asupra religiei, muzicii (de la Dire Straits la Frank Zappa), tehnologiei sau chiar a jocurilor video.

Fără ocolișuri, volumul pune în lumină momentele de anxietate ale scriitorului, tensiunile din câmpul cultural românesc – unde „să vinzi multe cărți este întotdeauna suspect” –, dar și detalii biografice tulburătoare, cum este demolarea stranie a străzii copilăriei sale la doar o săptămână după ce o vizitase. De la epuizarea provocată de turneele americane de promovare, până la mărturisirea nevoii absolute de retragere și singurătate, „Harta conversației” dezvăluie omul din spatele operei.

Așa cum romanul „Arta conversației” a rămas în literatură ca o radiografie profundă a naturii umane prin intermediul dialogului ficțional, volumul „Harta conversației” propune, de această dată, o explorare autentică și densă a parcursului interior și a psihologiei scrisului.

„Harta conversației” reprezintă un document de epocă, punând la dispoziția cititorului o analiză sociologică fină a dinamicii culturale din România ultimelor decenii și aducând în prim-plan valori, prejudecăți și schimbări de paradigmă. Volumul reunește mărturii despre tensiuni interioare devastatoare, raportul cu succesul, polemicile literare ale anilor 2000 și teama de degradare a culturii în fața ecranelor.

Totodată, dialogurile demistifică procesul de creație și oferă o perspectivă fascinantă asupra muncii de atelier. Scriitorul refuză categoric poza boemă sau „zgândărirea” terapeutică a propriilor anxietăți în scop artistic: „Îi recunoști pe impostori după felul cum își zgândăre, asemenea cerșetorilor, rănile ca să supureze mai departe”.

Din această amplă suită de conversații se conturează, dincolo de toate vulnerabilitățile, portretul unui intelectual profund recunoscător, care găsește refugiu în lucruri simple: dragostea, muzica, liniștea de acasă și bucuria curată de a privi lumea.