Expoziția reunește lucrări realizate în perioada 1948–1989, din colecțiile Muzeului de Artă Brașov, Muzeului Național de Artă al României, Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeului Național de Artă Timișoara, readucând în atenție un patrimoniu artistic important, dar controversat, creat și promovat în timpul regimului comunist.

Pornind de la cercetarea „Eroinele muncii. Evoluția viziunii oficiale despre femeie în societatea comunistă și avatarurile acesteia în artă”, realizată de dr. Monica Enache în cadrul proiectului „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” (2025), expoziția evidențiază discrepanța dintre idealul egalității de gen promovat de ideologia oficială și realitățile sociale, profesionale și simbolice trăite de femei în perioada 1948–1989.

Propunând o lectură actuală a unor opere de artă adesea reduse la dimensiunea lor propagandistică, selecția invită publicul să redescopere nu doar imaginile oficiale ale comunismului, ci și tensiunile sociale, culturale și de gen pe care acestea le ascund. Totodată, ea oferă o analiză critică a modului în care imaginea femeii a fost construită, instrumentalizată și reinterpretată în discursul oficial al regimului comunist, precum și a felului în care această reprezentare s-a reflectat în artele plastice.

Lucrările ilustrează modul în care femeia a fost asociată, succesiv, unor roluri precum cel de muncitoare, activistă, mamă, eroină, agricultoare sau simbol al păcii și al națiunii. În arta oficială, aceste ipostaze au devenit modele de reprezentare standardizate, încărcate de semnificații ideologice și utilizate pentru consolidarea discursului politic al statului.

Catalogul expoziției va fi disponibil la magazinul de suveniruri al Muzeului de Artă Brașov începând cu 31 iulie 2026.

Artiști și artiste: Lidia Agricola (1914–1994), Emilia Apostolescu (1927–2016), Sabin Bălașa (1932–2008), Corina Beiu Angheluță (1919–2009), Zina Blănuță (1913–1998), Gheorghe Boțan (1929–2022), Lajos Boros (1928–2011), Traian Brădean (1927–2013), Camilian Demetrescu (1924–2012), László V. Feszt (1930–2013), Elena Greculesi (1928–2016), Lucian Grigorescu (1894–1965), Ana Hadiac (1907–1985), Hans Hermann (1885–1980), Teodor Hârșia (1914–1987), Iosif Iser (1881–1958), Tiberiu Kraus (1919–2010), Viorica Kovács-Ardeleanu (1939– ), Artur Leiter (1904–1987), Irina Lukász (1902–1985), M. H. Maxy (1895–1971), Eftimie Modâlcă (1936–1991), Hermann Morres (1885–1971), Ion Pacea (1924–1999), Mihai Rusu (1925–2013), Ion Sălișteanu (1929–2011), Lia Szasz (1928–2006), Stavru Tarasov (1917–1979), Helfried Weiss (1911–2007).

De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să descopere o serie de fotografii de propagandă din Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fond Fototeca ziarului România Liberă.

Desemnat „Proiectul cultural al anului 2025” în cadrul Galei Premiilor Culturale Brașov, proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” continuă, în cea de-a doua ediție, investigarea patrimoniului muzeal. Astfel, contribuie la o înțelegere mai nuanțată a colecției Muzeului de Artă Brașov și oferă publicului și cercetătorilor instrumente esențiale pentru interpretarea și contextualizarea acestui patrimoniu.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 29 iulie – 13 septembrie 2026 la Muzeul de Artă Brașov, Bulevardul Eroilor nr. 21.

„Ideea mi-a venit într-un hotel, auzind prin perete o femeie care vorbea la telefon în camera alăturată. Nu auzeam decât vocea ei, frânturile ei de replici, tăcerile ei. Mi s-a părut că asist la cea mai pură formă de dramă modernă: o ființă umană agățată de un fir, complet neputincioasă în fața absenței celuilalt”, declara Jean Cocteau despre felul în care a luat naștere celebra sa piesă de teatru. Pentru Cocteau a fost o experiență creatoare și inedită, însă ne amintim cu toții de pereții în care nu se poate bate un cui, dar prin care se aude orice. Iar dacă pe dramaturgul francez l-au ținut captiv curiozitatea și întâmplarea, spectacolul de la Dalles ne va da tuturor sentimentul că tragem cu urechea.

Și mai mult decât atât!

În anul 2022, am lansat conceptul opera în care jucăm toți, o formulă de Regietheater care conectează omul contemporan cu muzica din orice epocă și din orice loc al lumii.

Acum povestea ne privește pe toți și, dacă textul ne-a dat posibilitatea să fim martori, iar muzica lui Poulenc să simțim anxietatea, tristețea și zâmbetul personajului în propria ființă, spectacolul propriu-zis ne va scoate din starea de privitor, devenind co-creatori ai universului de pe scenă.

Actrița Medeea Marinescu, vocea apei și ghidul unei povești despre viață, adaptare și frumusețe a naturii sălbatice surprinsă în documentarul „Delta Sălbatică”, va fi prezentă alături de regizorul Dan Dinu la întâlnirea cu publicul ieșean la Gala de Închidere a ediției 17-a festivalului Serile Filmului Românesc, pe 9 august, de la ora 20:00, organizată în aer liber.

„Delta Sălbatică” va face parte din programul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov (FFIR), ediția 18, proiecția fiind programată pe 15 august.

Regizorul Dan Dinu și producătorul Matei Truța vor fi prezenți la proiecția care va deschide evenimentul „Farul cu filme”  pe 20 august, de la ora 20:30, în Sulina.

În perioada 31 august – 3 septembrie, o parte din membrii echipei „Delta Sălbatică” vor ajunge la Mila 23, Tulcea, Mahmudia și Jurilovca, pentru a prezenta filmul comunităților locale și a derula o serie de discuții cu spectatorii, într-o caravană educativă organizată de Asociația România Sălbatică și susținută de Orange.

În această perioadă, echipa „Delta Sălbatică” susține o campanie educativă ce conține: o serie de comunicări informative cu privire la ecosistemul unic al Deltei Dunării, conștientizarea necesității de a proteja Delta Dunării și a importanței zonelor umede (sub îndemnul #ElibereazăApa, campanie susținută de BCR), un proiect educațional numit „Junior Ghid în Delta Dunării” dedicat copiilor și cadrelor didactice din județele Tulcea și Constanța, și va include noi proiecții speciale și inițiative menite să inspire și să implice publicul să susțină proiecte sustenabile cu impact real în protejarea zonelor umede și renaturarea Deltei Dunării.

Documentarul atrage atenția asupra faptului că, zonele umede, care acoperă doar 3% din suprafața globului și stochează 30% din carbonul din atmosferă, contribuind la diminuarea efectelor schimbărilor climatice, dispar de 3 ori mai repede decât pădurile. Iar acest lucru pune în pericol întreaga biodiversitate care depinde de ele. Pentru a opri acest declin, una din soluțiile la îndemână este renaturarea, un proces care readuce Delta la starea ei inițială prin îndepărtarea digurilor, decolmatarea vechilor canale și lăsarea apei să reconecteze natural habitatul uscat. Astfel, vegetația acvatică se regenerează și creează habitate pentru pești, păsări și alte viețuitoare, dar aduce și numeroase avantaje pentru pescari și pentru toți cei care depind de resursele Deltei pentru traiul zilnic. Echipa „Delta Sălbatică” susține proiectele de renaturare derulate de WWF România, Rewilding România și Societatea Ornitologică Română în Delta Dunării.

Din 23 octombrie, publicul de toate vârstele este invitat să descopere la cinema „Delta Sălbatică” așa cum nu o poate percepe un turist obișnuit într-un tur ghidat, diversitatea și importanța Deltei Dunării, un spațiu natural unic în Europa, inclus în Patrimoniul UNESCO.

Distribuit de August Film, documentarul va inaugura și un program educațional în parteneriat cu Cinema City. Astfel, sub umbrela LYNX festival, eveniment anual organizat de Asociația România Sălbatică, grupurile de elevi cu profesori vor putea face rezervări în cadrul programului Săptămâna Altfel sau Săptămâna Verde pentru a vedea filmul „Delta Sălbatică” în toată rețeaua Cinema City.

„Delta Sălbatică” este un documentar regizat de Dan Dinu, care a colaborat cu Cosmin Dumitrache (imagine) și Codruța Florea (scenariu), filmat în condiții etice și cu grijă față de mediul natural. Alexei Țurcan semnează coloana sonoră originală care include și o piesă specială, interpretată de Irina Rimes, ce imprimă filmului prin vocea ei inconfundabilă o emoție aparte.

Ioan Filip s-a ocupat de sunet. Actrița Medeea Marinescu este vocea apei, din perspectiva căreia sunt istorisite o mulțime de povești neștiute ale Deltei Dunării.

Parcurgând expoziţia de acuarele, publicul se poate familiariza cu această tehnică artistică şi cu autenticitatea stilistică a Rodicăi Maniu care, prin tuşe vibrante în tonuri discrete, prin transparenţe subtile şi modelări cromatice, a conturat opere de artă de un mare rafinament. Lucrările sunt studii de călătorie realizate en plein air, sunt compoziţii pitoreşti, peisaje marine, secvenţe urbane, scene de interior şi cadre extrase din mediul rural, dar şi portrete, alături de o instalaţie inspirată din creaţia artistei. Acuarelele sunt studii după natură, spontane şi seducătoare, localizate în Balcic, Dobrogea, Oltenia, Italia, Bretania şi Corsica.

Expoziţia este însoţită de un catalog care contextualizează operele expuse şi aduce informaţii despre viaţa şi creaţia artistei, precum şi despre receptarea critică în epocă a acuarelelor Rodicăi Maniu.

Expoziția „Rodica Maniu: Acuarela Un tour de force în arta feminină modernă” poate fi vizitată în perioada 29 iulie – 27 august 2026, de marți până vineri, între orele 9.00 – 17.00 (ultima intrare – ora 16.00), conform informațiilor ce se regăsesc pe website-ul Muzeului Național Cotroceni

Într-un context în care festivalurile devin din ce în ce mai mari și mai spectaculoase, Summer Well își păstrează identitatea prin accentul pus pe atmosferă și pe experiența completă oferită participanților. Evenimentul nu se rezumă doar la concerte, ci propune un concept care îmbină muzica, arta, designul și comunitatea.

Line-up-ul ediției aniversare include nume importante ale scenei internaționale, precum Nick Cave & The Bad Seeds, Palaye Royale, Charlotte Cardin și Two Feet, alături de alți artiști contemporani. Organizatorii propun trei scene distincte, fiecare cu o identitate proprie.

Scena principală rămâne punctul central al festivalului, unde au loc cele mai așteptate concerte și momentele colective care definesc experiența live. În paralel, scena Sunset este dedicată artiștilor emergenți și proiectelor alternative, oferind publicului ocazia de a descoperi noi direcții muzicale.

Electro Punk Club revine și în acest an ca un spațiu dedicat experiențelor nocturne, inspirat de estetica underground, unde muzica și energia publicului transformă fiecare seară într-un concept imersiv.

Pe lângă componenta muzicală, festivalul integrează instalații de artă, zone de design și arhitectură temporară, contribuind la crearea unui spațiu care depășește formatul clasic al unui eveniment muzical. Organizatorii pun accent și pe comunitate, publicul fiind o parte esențială din identitatea festivalului.

Summer Well rămâne astfel unul dintre reperele importante ale verii, propunând o experiență care merge dincolo de line-up și care atrage anual participanți interesați de un mix între muzică și cultură contemporană.

Expoziția își propune să aducă în atenția publicului memoria unui obiect care, la rândul său, a adus lumină. Chibritul, aparent banal, a avut un rol esențial în evoluția civilizației moderne și a însoțit generații întregi în viața de zi cu zi. Astăzi, el devine martor al istoriei, al progresului tehnologic și al creativității grafice.

În cele două săli de expoziție de la etajul Palatului Suțu vor fi prezentate piese din colecțiile personale ale unor membri reprezentativi ai Clubului Filumeniștilor Români: Dorotea Momir (Timișoara), Răzvan Ghenu (București), Vasile Chițac (București), Vasile Șandor (Târgu Mureș) și Nicolae-Alexandru Mihăilă (Câmpulung Muscel). Vizitatorii vor putea admira cutii și etichete de chibrituri fabricate atât în România, cât și în alte țări cu tradiție în această industrie, pe toate continentele.

Expoziția urmărește să prezinte: evoluția chibritului și a altor dispozitive de aprins focul; dezvoltarea tehnologiilor de fabricație de-a lungul timpului; istoria fabricilor de chibrituri din România; principalele centre mondiale ale industriei chibriturilor; valoarea documentară și artistică a etichetelor de cutii de chibrituri.

Multe dintre piesele expuse sunt extrem de rare, unele având caracter de unicat și nefiind prezente în patrimoniul niciunui muzeu din România. Expoziția este completată de fotografii de arhivă, documente, panouri explicative și materiale care ilustrează proveniența exponatelor și contextul lor istoric.

Un loc aparte îl ocupă grafica etichetelor, realizată de-a lungul timpului de artiști și graficieni remarcabili. Aceste mici imagini au ilustrat evenimente istorice, personalități, monumente, tradiții și simboluri naționale, devenind adevărate repere culturale și branduri ale fabricilor și țărilor care le-au produs.

Prin „Scântei de Poveste”, ne propunem să readucem în atenția publicului aceste mici comori păstrătoare de istorie și să ofere filumeniei locul pe care îl merită alături de alte mari pasiuni ale colecționarilor, precum filatelia și numismatica.