Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți / credidam-english-version
stefan-ghergiu-2-1024x350

INTERVIU Directorul general al CREDIDAM: “2017 va fi un an record pentru colectările pe ambiental”

Pentru CREDIDAM, anul 2017 a fost un an bun, cu reușite și direcții noi de dezvoltare, însă presărat cu multe provocări legislative, care au ridicat probleme serioase asociației și drepturilor artiștilor interpreți din România. Despre provocări și blocajele legislative, realizări și perspective pentru 2018, ne povestește la final de an, Ștefan Gheorghiu – directorul general al CREDIDAM.

  1. Care a fost cea mai mare provocare pentru CREDIDAM în anul 2017?

Ștefan Gheorghiu: Principala provocare a venit din partea Executivului, prin proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Acest proiect a fost adoptat de Guvernul Grindeanu și depus la Parlament, fără consultarea niciunui organism de gestiune colectivă.  Comisia de Cultură a Senatului a făcut o primă dezbatere care a scos în evidență multe lucruri stranii care apăreau în acest proiect de lege, senatorii au hotărât ca proiectul să meargă mai departe către Camera Deputaților, cameră decidentă, singura în măsură să decidă care dintre amendamentele depuse la acest proiect sunt utile și pot fi luate în considerare.

Anterior, artificial, s-a creat o presiune asupra Guvernului și Parlamentului României prin inducerea ideii că România ar fi avut obligația ca din 16 aprilie 2016 să adopte Directiva 2014/26/UE din 26 februarie 2014, privind gestiunea colectivă. În realitate, România, încă din 2004, avea deja implementate peste 95% din prevederile acestei directive, prevederi incluse în statutul CREDIDAM, precum: limitarea cotei de adminstrație la 15%, obligativitatea repartiției la maximum 6 luni de la data colectării, obligațiile de transparență etc. Din păcate, nimeni din cei care au reprezentat autoritatea publică română în dialogul cu Comisia Europeană nu a dorit sau nu a știut să facă aceste lucruri cunoscute Comisiei Europene din varii motive și interese.

Dacă în lumea civilizată nimeni nu mai ridică întrebarea privind utilitatea organismelor de gestiune colectivă, constatăm, cu ocazia dezbaterilor pe baza acestui proiect de lege, că în România, decidenții politici încă nu cunosc adevărata activitate a acestor asociații. S-au preluat automat din Directivă noi sintagme precum cele de “entități independente” care nu pot fi controlate de nimeni. În urma dezbaterilor de la Camera Deputaților s-a ajuns între timp la o temperare, iar acum se dorește ca ORDA să fie singura instituție care să poată administra multitudinea de entități care se ocupă cu drepturile de autor și drepturile artiștilor interpreți.

Legea prevede că drepturile de proprietate intelectuală se impart celor în drept, în funcție de utilizarea reală, iar această utilizare se regăsește doar în playliste, playlistele pe care radiodifuzorii le dau către CREDIDAM și pentru a căror prelucare suntem responsabili. La ora actuală avem dezvoltat un soft care ne permite în timp real să înapoiem informația eronată radiodifuzorilor care au raportat greșit sau incomplet și să înștiințăm artiștii despre prestațiile nedeclarate, regăsite pe playliste. În noul proiect de lege, ORDA va colecta playlistele de la toți radiodifuzorii. În această situație, ORDA va constitui o megabază de date și va răspunde pentru acuratețea informațiilor transmise către organismele de gestiune? CREDIDAM nu va mai putea avea resposabilitatea și controlul asupra modului de repartiție. Oare s-a gândin cineva la aceste consecințe?

Astfel, s-a creat artificial o problemă care afectează dreptul privat prin interferența oficiului guvernamental, iar dacă se va merge în continuare pe ideea etatizării  drepturilor prin această formulă, va trebui să blocăm acest fenomen și să tranșăm corect lucrurile, pe cale legală, constituțională, totodată fiind obligați să apelăm din nou la asociațiile internaționale la care suntem afiliați, AEPO – ARTIS (Asociația Organizaţiilor Europene ale Artiştilor Interpreți) – în plan european și SCAPR (Consiliul Societăţilor pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Interpreţilor) – în plan mondial, pentru a cere sprijinul colegilor noștri și a-i informa despre deteriorarea situației din România. Din păcate, acest lucru ar însemna să reintrăm într-o spirală conflictuală, de nedorit, în care imaginea țării noastre, și implicit a CREDIDAM, are de suferit, cu atât mai mult cu cât, în străinătate, la ora actuală, CREDIDAM este perceput ca un model de dezvoltare și eficiență în colectarea și repartizarea acestor drepturi. Această realitate s-a dovedit cu ocazia urcării datelor în VRDB, megabaza de date creată de SCAPR.

  1. Care este cea mai mare realizare pentru CREDIDAM pe anul 2017?

Ștefan Gheorghiu: Mândria noastră pe anul 2017 o constituie rezultatele colectării, cu peste 2,5 milioane lei mai mult ca în aceeași perioadă a anului 2016, iar pe sursa ambiental am colectat până în acest moment cu peste 1,6 milioane lei mai mult decât anul trecut. Dacă acest lucru se confirmă în continuare, 2017 va fi un an record pentru colectări. Ambientalul poate deveni a doua sursă de colectare după TV, în condițiile în care PRO TV, cu care suntem în proces, a plătit o sumă derizorie, de 16.000 lei, iar SRTV are probleme de organizare internă.

  1. Cum se anunță repartiția din decembrie 2017?

Ștefan Gheorghiu: Repartiția din decembrie evident va fi afectată de lipsa banilor de la PRO TV și TVR, dar partea bună a lucrurilor este că avem un număr record de playliste primite și prelucrate până la ora actuală, ceea ce, sperăm, va duce la o și mai mare acuratețe în identificarea celor în drept să primească drepturile. Sperăm ca suma totală, rezultată după repartiție, să fie mai mare, comparativ cu cea de la ultima repartiție. Rămâne să vedem rezultatele și, ca de obicei, luna ianuarie va fi dedicată continuării plăților, identificării sumelor restante și verificării playlistelor. Din păcate, actorii cu prestații artistice la PRO TV vor avea de suferit.

  1. Care sunt cele mai mari probleme cu care s-a confruntat domeniul drepturilor conexe în 2017?

Ștefan Gheorghiu: În plan național, problemele generate de proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, care, pe lângă cele menționate, exclude autorul și artistul interpret din articolul care definește cine este titularul de drepturi. Consecința este deosebit de gravă, putând duce la aberații, de exemplu, o televiziune care plătește la CREDIDAM, poate pretinde returnarea banilor cuveniți pentru artiștii care au cesionat drepturile lor acestei instituții!!!

În plan international ne preocupă campania FAIR INTERNET care la ora actuală se află în faza finală a votului în Parlament. Această preocupare a Comisiei și Parlamentului UE de a elabora o directivă care să reglementeze piața internă a internetului este o mare speranță pentru ca artiștii interpreți să-și primească drepturile din exploatările pe internet (YOUTUBE, INSTAGRAM, SPOTIFY etc.). Sub cupola AEPO – ARTIS susținem această campanie care vizează introducerea în directivă a unui articol simplu prin care utilizarea prestațiilor artistice pe internet să facă obligatoriu obiectul plății unei remunerații echitabile, prin gestiune colectivă obligatorie, către artiștii interpreți, drept care să nu poata fi îndepărtat.

  1. În ce stadiu ne aflăm cu modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe la final de an?

Ștefan Gheorghiu: Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților a făcut un rezumat și a constituit o propunere de modificare a legii, care însă nu ne-a fost comunicată încă, urmând ca în ianuarie să o voteze și după aceea să urmeze calea aprobării de către Președinte și publicarea în Monitorul Oficial al României. Sperăm să mai putem interveni, iar dacă nu avem posibilitatea de a comunica în limba română cu decidenții din Parlament cu privire la drepturile artiștilor interpreți, o vom face în limba engleză prin Bruxelles. Ca atare, probabil că ne îndreptăm iarăși către o zonă de conflict pe care nu mi–am dorit-o niciodată, însă lucrurile sunt duse până la ignorarea cadrului juridic existent și a drepturilor fundamentale ale autorului și artistului interpret, singurii creatori din acest lanț de beneficiari de proprietate intelectuală.

  1. Ce priorități ați stabilit pentru anul 2018?

Ștefan Gheorghiu: Pentru anul 2018 ne-am propus să creștem sumele repartizate și să reducem la minimum sumele nerepartizabile și nerepartizate. Acest lucru înseamnă un efort continuu de a identifica artiști interpreți care se regăsesc pe playliste, dar care nu pot fi găsiți pentru că nu ne comunică datele lor de contact.

Ne dorim să finalizăm cât mai repede dezvoltările informatice care să reducă la minim birocrația necesară și să creștem gradul de încredere în CREDIDAM.

Și poate cea mai mare dorință a noastră este ca autoritatea publică să devină transparentă și să înceteze acest război de gherilă dus împotriva unei asociații care a dus, din 1996 și până acum, în buzunarele statului peste 60 de milioane euro.

  1. Ce le urați membrilor și colaboratorilor CREDIDAM pentru anul ce vine?

Ștefan Gheorghiu: Artiștilor le urez să aibă pace sufletească și lumină creatoare, iar angajaților și colaboratorilor CREDIDAM le doresc să aibă suficientă răbdare și înțelegere pentru a cunoaște foarte bine modul de funcționare al asociației. Mă măgulește faptul că avem o echipă care a atins 60 de persoane, oameni tineri și dedicați misiunii noastre, care și-au asumat responsabilitatea pentru lucrul bine făcut.

About Author

Connect with Me: