Ediția din acest an reunește cercetători din instituții academice, universitare și muzeale din România și din străinătate și propune o incursiune în lumi, epoci și forme de expresie artistică diverse: de la atelierele în care erau realizate manuscrisele medievale și concepute programele complexe de pictură ale bisericilor la arhitectura reședințelor nobiliare, tezaure de podoabe  prețioase, icoane și alte mărturii documentare care evocă legături între spații și comunități.

„Într-un prezent în care patrimoniul cultural este expus unor riscuri tot mai vizibile, de la distrugerea monumentelor în timpul conflictelor și dezastrelor până la furtul și traficul ilicit al operelor de artă, cercetarea dobândește o miză care depășește cadrul strict academic. A cunoaște un obiect înseamnă a-i putea reconstitui istoria, a-i înțelege valoarea și a-i recunoaște locul în memoria unei comunități, cu scopul de a-l proteja și a-l transmite generațiilor viitoare”, declară Erwin Kessler, Director General MNAR.

Evenimentul se desfășoară în format hibrid, oferind publicului posibilitatea de a participa la lucrări fie în Sufrageria Regală a Muzeului Național de Artă al României, fie online, prin platforma Zoom (ID sesiune: 876 9286 4327; parolă: 242526).

Programul complet și informațiile privind participarea sunt disponibile pe website-urile celor două instituții partenere: www.mnar.arts.ro și www.istoria-artei.ro.

O săptămână de întâlniri, în inima orașului

Timp de o săptămână, Piața Revoluției devine un loc în care bucureștenii sunt invitați să rămână, nu doar să treacă: dimineți cu cafea oferită de cafenelele din zonă, colț de lectură și spații de lucru în aer liber, interviuri și discuții publice cu reprezentanți ai comunității și administrației, activități sportive și creative pentru copii, iar seara, degustări gratuite oferite de restaurantele din zonă.

Voluntarii Străzi pentru Oameni vor fi prezenți pe toată durata proiectului, iar programul zilnic complet va fi anunțat pe canalele de comunicare ale asociației.

Muzeul Mobil: istorie în aer liber

Punctul culminant al săptămânii este weekendul 26–27 septembrie, când Muzeul Comunismului din București aduce în Piața Revoluției „Muzeul Mobil: Istorie în Aer Liber”, un muzeu interactiv care recreează o parte dintr-o locuință tipică perioadei comuniste și prezintă, prin obiecte și experiențe directe, aspecte ale vieții cotidiene, precum și neajunsurile și nedreptățile impuse de regim.

Pe întreaga durată a săptămânii, pe laturile Pieței Revoluției va fi instalată și expoziția „Grădina Amintirilor”, dedicată Revoluției din 1989 și sfârșitului regimului comunist.

Memoria locului rămâne în centrul proiectului, care păstrează caracterul sobru și respectuos al Pieței Revoluției.

Un experiment urban temporar și reversibil

Grădina Întâlnirilor extinde, pentru o singură săptămână, experiența pietonală din zona Căii Victoriei, redată bucureștenilor în weekend-uri prin programul „Străzi Deschise – București, Promenadă urbană”.

Cele 12 locuri de parcare administrate de PMB, aflate pe latura de nord a Memorialului Renașterii, devin temporar spațiu public. Amenajarea este complet reversibilă și demontabilă, fără intervenții asupra pavajului sau Memorialului.

Proiectul va măsura fluxul pietonal, timpul petrecut în piață și feedbackul participanților, iar rezultatele vor fi făcute publice.

Un proiect construit împreună cu bucureștenii

Grădina Întâlnirilor răspunde unei dorințe exprimate în cadrul consultării comunitare desfășurate de Asociația Străzi pentru Oameni în primăvara lui 2026. Dintre cei 276 de respondenți, 9 din 10 s-au declarat favorabili transformării temporare a parcării în spațiu pietonal, iar 84% au acordat nota maximă acestei idei.

Grădina Revoluției: un proiect cu istorie și continuitate

Grădina Întâlnirilor este cel mai nou pas al proiectului Grădina Revoluției, prin care Străzi pentru Oameni lucrează, alături de parteneri instituționali și comunitari, pentru redarea Pieței Revoluției oamenilor.

Proiectul a început cu raportul „Grădina Revoluției: o discuție despre regenerarea urbană a Pieței Revoluției din București”, lansat în mai 2025 la ARCUB – Hanul Gabroveni, în cadrul unei conferințe co-organizate cu PMB și ARCUB, la care au participat peste 100 de persoane.

Au urmat „Grădina Amintirilor”, în decembrie 2025, când întreaga Piață a Revoluției a fost eliberată de mașini pentru prima dată în 35 de ani și vizitată de mii de bucureșteni, consultarea comunitară din primăvara lui 2026 și evenimentul comunitar din 16 mai 2026, care a reunit generații diferite în jurul Memorialului.

În 2025, proiectul a primit Premiul pentru Impact Social la Gala Societății Civile.

Ce ne pot spune azi cărțile despre oamenii care au trăit aici acum 500 sau 600 de ani, despre frământările și bucuriile lor? Mai mult decât ne-am putea imagina.

În bisericile, școlile și gospodăriile comunităților săsești din Sibiu, Slimnic, Cristian, Cisnădie, Șura Mică, Dealu Frumos, din zona Bistriței, dar și în numeroase alte localități de pe meleagurile Transilvaniei, cărțile au fost prezențe obișnuite, încă din veacul al XIV-lea. Au fost citite la slujba din biserică, folosite la școală, consultate în administrație și transmise dintr-o generație în alta.

Într-o scenografie inedită, printr-o cooperare cu istorici de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, „Ca la carte!” aduce la Sibiu manuscrise medievale, cărți tipărite din sec. XV-XVI, documente și fragmente care se păstrează astăzi îndeosebi în colecțiile Muzeului Național Brukenthal, relicve ale unui univers cultural – azi uitat, dar încă plin de învățăminte.

Expoziția dezvăluie poveștile acestor texte prăfuite și relevă detalii despre cei care le-au comandat, le-au citit, ori privitor la felul în care aceste texte au parcurs timpul și au ajuns la noi.

Veți întâlni cărți legate de așezări și împrejurări concrete: preoți care și-au construit biblioteci, școli care aveau nevoie de manuale și texte, biserici care comandau cărți pentru liturghie, dar și meșteri care transformau paginile în adevărate obiecte de artă. Unele dintre aceste cărți sunt splendide. Altele sunt aparent lipsite de orice strălucire. Unele au supraviețuit aproape intacte; altele ne-au parvenit doar fragmentar, refolosite în legături sau în alte documente. Însă împreună, toate păstrează urmele vieții comunităților pe care le-au marcat. Privind aceste cărți la Sibiu, putem redescoperi o Transilvanie medievală surprinzător de apropiată: o lume a frământărilor de a da un rost cât mai deosebit cărții, bibliotecii și educației școlare.

Expoziția istorică este completată de intervențiile unor artiști contemporani români cu practici recunoscute și prezentate în contexte naționale și internaționale: Simina Oprescu, Ciprian Mureșan, Flavia Pitiș, Nicolae Romanițan, Emilian Pospaii și Nicoleta Radu. Prin artă vizuală și sonoră, lucrările lor deschid un dialog între cultura cărții medievale și întrebările prezentului: cum se transmite cunoașterea, cum capătă informația o formă materială și cum devin obiectele purtătoare de memorie individuală și colectivă. În această întâlnire, manuscrisele, tipăriturile și fragmentele istorice intră într-un circuit viu al interpretării, în care arta contemporană apropie patrimoniul de sensibilitatea publicului de astăzi.

David Pogana a fost selectat în urma unei audiții internaționale desfășurate la Teatrul Malibran din Veneția, fiind singurul artist român selectat și invitat să facă parte din distribuția spectacolului de operă. Participarea artistului reprezintă o oportunitate de afirmare a școlii lirice românești pe scena italiană.

Proiectul se desfășoară în perioada 14 septembrie – 16 octombrie 2026 și cuprinde două etape: prima este dedicată repetițiilor și pregătirii artistice și scenice a producției, incluzând și repetiții generale deschise publicului, iar cea de-a doua cuprinde cinci reprezentații oficiale, programate în zilele de 9, 10, 11, 13 și 14 octombrie 2026, la Teatro Goldoni din Veneția.

David Pogana este absolvent al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, unde a urmat studiile de licență și masterat la clasa prof. univ. Marius Vlad Budoiu, iar din 2021, solist bariton al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Repertoriul său cuprinde roluri importante din literatura lirică universală, între care Don Giovanni din Don Giovanni de W. A. Mozart, Contele Almaviva din Le nozze di Figaro de W. A. Mozart, Escamillo din Carmen de G. Bizet, Marcello din La Bohème de G. Puccini, Belcore din L’elisir d’amore și Malatesta din Don Pasquale de G. Donizetti, Riccardo din I Puritani de V. Bellini, Wolfram din Tannhäuser de R. Wagner și Evgheni Oneghin din opera omonimă de P. I. Ceaikovski. Activitatea artistică a lui David Pogana include, de asemenea, roluri din repertoriul de operetă și musical, precum Cpt. von Trapp din Sunetul muzicii și Dr. Falke din Liliacul de J. Strauss II, precum și participarea la importante proiecte vocal-simfonice, între care Missa Solemnis de Beethoven, Requiem de Mozart și Messa di Gloria de Puccini. A fost laureat al Hans Gabor Belvedere International Singing Competition 2026, desfășurată la Jurmala, Letonia, precum și al Sumi Jo International Singing Competition 2026, de la Paris, Franța.

Participarea la producția The Telephone & Trouble in Tahiti la Teatro Goldoni marchează primul contract artistic internațional de acest nivel din parcursul artistului și constituie un pas important în dezvoltarea carierei sale pe scenele italiene și europene.