Ioan-Dragoș Dimitriu, pianist și inițiator al concertului: „După mai bine de 15 ani de legături profesionale cu scena vieneză, să cânt la București alături de muzicieni ai Wiener KammerOrchester este un vis împlinit. În 2018, am interpretat Rhapsody in Blue de Gershwin la Wiener Konzerthaus, așa că întâlnirea dintre Viena și Gershwin are pentru mine și o istorie personală. Acum le propunem bucureștenilor un program cosmopolit: Beethoven și Gershwin în aceeași seară. Pare o combinație neașteptată, dar tocmai de aici vine farmecul ei: are eleganță, prospețime și o energie care te scoate din noiembrie”.

Christian Buchmann, Manager Wiener KammerOrchester: „Întâlnirea cu Dragoș a fost una foarte firească. Ne-a apropiat nu doar muzica, ci și felul în care privim un concert: ca pe o întâlnire între oameni, orașe și culturi. De aceea, ideea de a aduce împreună Viena, Bucureștiul, Beethoven și Gershwin ne-a convins imediat. Ne bucurăm să venim la București într-un an atât de important pentru Wiener KammerOrchester și să construim aici, împreună cu publicul, o poveste care sperăm să continue mult timp după acest concert.”

Programul serii reunește Concertul pentru pian nr. 1 de Ludwig van Beethoven, cinci piese din Songbook-ul lui George Gershwin și Concertul pentru pian în Fa al compozitorului american.

„Viena x Gershwin” are loc sâmbătă, 28 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Sala Radio din București. Concertul este realizat de Asociația Blauer Mozart, cu BCR ca sponsor principal. Partenerii proiectului sunt Ambasada Austriei la București, Forumul Cultural Austriac, AFI România, Regalina și Brand Office Brașov. Radio România Muzical este partener media.

Spațiile în care locuim ne influențează relațiile cu ceilalți și cu exteriorul, munca și posibilitățile de educație, dar și expresia intimă a cine suntem, memoria și aspirațiile. Indiferent cum și unde locuim, mediul construit ne modelează existența individuală și colectivă, păstrând totodată urmele materiale ale cercurilor noastre de apartenență și grijă.

Departe de a fi o problemă a viitorului, criza accesului la locuințe afectează acut și direct întreaga Europă. Și, cu toate că e resimțită în moduri diferite, locuirea e o temă care ne privește pe toți. Când locuirea devine inaccesibilă, numeroși oameni pierd treptat accesul la orașele lor așa cum le știau, cu locurile de muncă, școlile și rețelele de sprijin pe care le cuprind. În acest context, în 2025 a fost elaborat Planul European pentru Locuințe la Prețuri Accesibile, moment care marchează recunoașterea oficială a unei nevoi majore și reactualizează dialogul public despre dreptul la locuire.

Prin documentare din întreaga lume, nelipsitele portrete de arhitecți, filme de arhivă, tururi ghidate, discuții și evenimente pentru copii, această ediție UrbanEye Film Festival propune o reflecție asupra locuirii din mai multe unghiuri: ce înseamnă pentru noi înșine, dar și dincolo de comunitățile noastre.

Cui îi aparține orașul în contextul gentrificării accelerate și cum decidem în folosul cui trebuie utilizat spațiul public: pot cei care au nevoie de el pentru supraviețuire să participe la luarea deciziilor care îi privesc? Cum iau naștere soluțiile la firul ierbii și cum sunt ele întâmpinate de administrație? Care sunt instrumentele participative pentru proiectele de regenerare urbană și cum putem construi comunități bazate pe practici proprii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le ridică programul celei de-a 13-a ediții, alături de filme care ilustrează noi viziuni arhitectural-urbanistice, locuințe prefabricate din Europa de Est sau case-experiment devenite extensia creativă a celor care le-au locuit.

Programul este completat de expoziția Locuirea în colaborare, găzduită de ARCUB, și de o dezbatere, ambele realizate în parteneriat cu Revista Zeppelin. Cele două își propun să deschidă un dialog despre modele de arhitectură bună din Catalonia, deblocare legislativă, birocratică și financiară și reconstruirea încrederii în perspectivele de locuire.

Din Zece Prăjini, un sat din nord-estul României, până pe scenele din Europa, SUA, Japonia și Australia, Fanfara Ciocârlia a dus muzica de alamă în lumea întreagă. Recunoscută pentru energia spectacolelor sale și pentru reinterpretarea modernă a tradițiilor muzicale din spațiul românesc și balcanic, descoperită în 1996 de producătorul german Henry Ernst, formația păstrează tradiția fanfarelor balcanice, dar o interpretează într-un stil propriu, construit pe ritmuri rapide, virtuozitate și un sound puternic de alamă și percuție.

Repertoriul lor pornește de la muzica tradițională romă și balcanică și ajunge până la reinterpretări ale unor piese cunoscute, precum tema din James Bond sau „Caravan” de Duke Ellington. În peste 4.000 de concerte susținute în întreaga lume și prin mai multe albume, Fanfara Ciocârlia a făcut din această tradiție locală un limbaj muzical care funcționează la fel de bine într-un sat din Moldova ca pe o scenă internațională.

Un concert Fanfara Ciocârlia înseamnă, înainte de toate, muzică live: alamă, percuție, ritm și multă energie. O muzică făcută pentru dans, pentru public, cu bucuria întâlnirii.

La Budapesta, în deschiderea concertului Fanfarei Ciocârlia va urca pe scenă trupa maghiară Tárkány Művek.

Program: 8 noiembrie, ora 19:00 – Piatra-Neamț, Cinema Mon Amour; 10 noiembrie, ora 19:00 – Constanța, Casa de Cultură a Sindicatelor; 18 noiembrie, ora 19:00 – Pitești, Casa de Cultură a Sindicatelor.

Patru foști cântăreți de operă, vedete cu decenii de glorie în spate, trăiesc retrași într-un azil select pentru muzicieni. O veste neașteptată le dă planurile peste cap: sunt invitați să reconstituie, pentru un ultim concert, celebrul cvartet din „Rigoletto” de Verdi, cu ocazia aniversării compozitorului. Numai că vechile rivalități, iubirile și orgoliile artistice nu au nicio intenție să rămână în trecut, iar reîntâlnirea celor patru redeschide răni și amintiri pe care timpul nu le-a vindecat cu adevărat.

Piesa, semnată de scenaristul premiat cu Oscar Ronald Harwood (pentru „Pianistul”), a avut premiera în 1999 pe scena londoneză a West End-ului, la Albery Theatre, și a ajuns, în 2012, și pe marele ecran, într-o ecranizare regizată de Dustin Hoffman, la debutul său ca regizor, cu Maggie Smith, Tom Courtenay, Billy Connolly și Pauline Collins în rolurile principale. De atunci, „Cvartet” rămâne una dintre cele mai jucate comedii britanice.

Regia îi aparține lui Claudiu Goga, decorul este semnat de Ștefan Caragiu, costumele de Liliana Cenean, iar video & graphic design de Noiseloop.

Pe 23 noiembrie, ora 19:00, premiera va avea loc și la București, reprezentație găzduită de TNB, Sala „Ion Caramitru”.

În 1964, realizează primele înregistrări în studiourile Radiodifuziunii Române cu dirijorul George Vancu, tot atunci, a fost promovată de TVR şi Casa de discuri Electrecord care i-a editat primul album.

Astăzi, Viorica Flintaşu se bucură nu numai de o carieră venerabilă şi veritabilă, ci şi de dragostea şi admiraţia  publicului iubitor de folclor din toate colţurile ţării.

Ne alăturăm tuturor celor care azi îi urează ani mulţi, sănătoşi şi norocoşi, alături de toţi cei dragi!