Ajuns la al șaselea sezon, proiectul continuă să apropie publicul de muzee într-un mod relaxat și accesibil, construind în jurul acestor spații o comunitate care revine, an de an, pentru experiențe trăite alături de prieteni, familie și oameni curioși de oraș.

Sezonul 2026 începe weekendul viitor, 6-7 iunie, cu o ediție dedicată swingului și jazzului, și va avea loc în curtea Palatului Suțu, unul dintre cele mai iubite spații culturale din București. Programul va include concerte live, dans, ateliere, vizite ghidate și seri de vară petrecute în ritmuri jazz. Printre artiștii invitați se numără: Soul Serenade, Răzvan Cipcă Jazz Quartet, Amphitrio, Jazzbirds și DJ set The Jazz Cave Festival.

Calendarul complet al actualei ediții continuă parteneriatele dezvoltate în ultimii ani cu muzeele și spațiile culturale din București și include cinci weekenduri de experiențe complexe, ce se vor desfășura în locații emblematice din oraș, dar și o nouă ediție la Constanța. După deschiderea sezonului de la Palatul Suțu, urmează, pe 20 – 21 iunie, „Picnic de Sânziene” în grădina Muzeului Nicolae Minovici, unul dintre cele mai iubite evenimente de până acum din calendarul Weekend Sessions. Pe 27 – 28 iunie, proiectul continuă la Palatul Regal, într-o nouă colaborare cu Muzeul Național de Artă al României. În toamnă, Weekend Sessions ajunge din nou la Constanța, la data de 5 septembrie, în Piața Ovidiu, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța și Primăria din Constanța. Sezonul se încheie în 12 – 13 septembrie, la Casa Filipescu-Cesianu, cu Weekend Sessions – Cinema Spaniol, realizat în parteneriat cu Ambasada Spaniei.

Weekend Sessions continuă să aducă publicul mai aproape de muzee prin experiențe culturale construite în jurul muzicii, filmului, artei și timpului petrecut împreună.

Pe lângă edițiile din calendar, proiectul va include și în 2026: Recomandările săptămânale din muzee – trimise prin newsletterul „Unde ieșim la muzeu?”; Lansarea oficială a Hărții Muzeelor din România, în luna octombrie – un instrument digital și tipărit, menit să aducă toate muzeele din oraș mai aproape de publicul curios.

„Weekend Sessions a crescut în jurul unei idei simple: muzeele și spațiile culturale pot deveni locuri vii pentru întâlnire, relaxare și timp petrecut împreună. Credem în cultura care face parte firesc din viața cotidiană și în evenimente care aduc oamenii mai aproape unii de ceilalți, dar și de oraș. Ne bucurăm să continuăm parteneriatele dezvoltate în jurul Weekend Sessions și să propunem, și în 2026, ediții care transformă muzeele în locuri de întâlnire pentru comunitate, prieteni și familie. Fiecare weekend deschide o nouă experiență și o nouă perspectivă asupra orașului”, declară Silvia Floareș, co-fondatoare Weekend Sessions.

Weekend Sessions este o inițiativă culturală independentă dezvoltată de Asociația Antrepriza Culturală. Cu sprijinul partenerilor săi de lungă durată – UniCredit Bank, Rompetrol, Aqua Carpatica – festivalul continuă să ofere experiențe culturale liniștite și valoroase, gândite pentru un public divers, interesat de artă, educație, joacă, apartenență și relaxare.

Cele șase filme din competiția oficială a Cannes Film Festival 2026 care vor ajunge în România sunt:

La bola negra (The Black Ball), una dintre marile revelații ale ediției, care le-a adus cineaștilor spanioli Javier Calvo și Javier Ambrossi Premiul pentru regie la Cannes 2026, decernat ex aequo, alături de cineastul polonez Pawel Pawlikowski. Pornind de la o operă neterminată a lui Federico García Lorca, filmul construiește o poveste amplă despre dorință, memorie queer și vieți traversate de iubire, rușine și represiune, urmărind destinele a trei bărbați din epoci diferite – 1932, 1937 și 2017 – într-o structură care îmbină melodrama, poezia și ficțiunea istorică. Distribuția îi reunește pe Guitarricadelafuente, Miguel Bernardeau, Penélope Cruz și Glenn Close.

Soudain (All of a Sudden), filmul pentru care Virginie Efira și Tao Okamoto au câștigat Premiul pentru interpretare feminină, este regizat de Ryusuke Hamaguchi și urmărește prietenia dintre directoarea unui centru de îngrijire pentru vârstnici și o regizoare japoneză de teatru care se confruntă cu cancerul. Inspirat de volumul documentar When Life Suddenly Takes a Turn, filmul explorează conceptul „Humanitude”, o filozofie a îngrijirii bazată pe empatie și respect pentru demnitatea umană.

Amarga Navidad (Bitter Christmas), noul film semnat de Pedro Almodóvar, care va putea fi văzut în avanpremieră națională la TIFF 2026 și va intra în circuitul cinematografic pe 20 noiembrie, urmărește două povești care se reflectă una în cealaltă: viața unui regizor blocat într-o criză creativă profundă și destinul a trei femei marcate de pierdere, iubire și singurătate. Între autoficțiune, melodramă și reflecție meta-cinematografică, Amarga Navidad explorează relația dintre creație și viață, dar și limitele etice ale transformării poveștilor personale dureroase în ficțiune. În distribuție se regăsesc Bárbara Lennie, Leonardo Sbaraglia, Aitana Sánchez-Gijón și Victoria Luengo. Filmul include și o apariție specială a cântăreței spaniole Amaia Romero, a cărei interpretare devine unul dintre momentele-cheie ale filmului.

El ser querido (The Beloved), al cineastului spaniol Rodrigo Sorogoyen, care îi are în rolurile principale pe Javier Bardem și Victoria Luengo, va fi distribuit în România împreună cu Transilvania Film. Povestea urmărește relația complicată dintre un regizor celebru și fiica sa, reuniți pe platoul unui nou film după ani de distanță și resentimente. Între cinema și viață personală, filmul vorbește despre răni de familie, putere și felul în care poveștile pe care le spunem pot deveni imposibil de separat de cei pe care îi iubim.

Histoires de la nuit (The Birthday Party), thrillerul regizoarei franceze Léa Mysius, remarcată pentru Les Cinq Diables, adaptează romanul noir omonim al lui Laurent Mauvignier și transformă o petrecere aniversară într-o poveste tensionată despre secrete de familie și violență latentă. Din distribuție fac parte Bastien Bouillon, Hafsia Herzi, Monica Bellucci și Benoît Magimel.

Paper Tiger, unul dintre cele mai discutate thrillere americane din competiția Cannes 2026, marchează revenirea lui James Gray la universul familial și moral care i-a definit cinemaul. Cu Adam Driver, Scarlett Johansson și Miles Teller în rolurile principale, filmul urmărește doi frați atrași într-o schemă periculoasă care îi aduce în lumea mafiei ruse, punându-le la încercare loialitatea și relația de familie.

Selecția este completată de La Vénus Électrique, filmul de deschidere al Cannes Film Festival 2026, semnat de Pierre Salvadori. Plasat în Parisul anilor ‘20, lungmetrajul urmărește relația dintre un pictor aflat în doliu și o tânără care se dă drept medium pentru a-l manipula, într-o poveste despre impostură, melancolie și renaștere artistică. În distribuție se regăsesc Pio Marmai, Anais Demoustier, Gilles Lellouche și Vimala Pons.

Tot din selecția festivalului va ajunge în cinematografele din România și Jurnalul unei cameriste (Journal d’une femme de chambre), noul film al lui Radu Jude, o producție majoritar franceză, prezentat în secțiunea Quinzaine des Cinéastes, care va avea premiera națională la TIFF 2026. Considerat de presa internațională unul dintre cele mai tandre și umane proiecte ale regizorului, filmul este inspirat liber din romanul lui Octave Mirbeau și plasat în contextul migrației românești contemporane. Povestea urmărește o tânără româncă ce lucrează ca menajeră pentru o familie burgheză din Bordeaux, în timp ce propria fiică crește departe de ea, în România. În distribuție: Ana Dumitrașcu, Mélanie Thierry, Vincent Macaigne și Ilinca Manolache.

Datele de lansare pentru filmele din selecția Cannes 2026 vor fi anunțate de-a lungul anului pe https://www.independentafilm.ro/

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an propune o întâlnire între stilul de viață contemporan și valorile satului, reinterpretate într-un mod actual, viu și relevant.

Timp de două zile, participanții sunt invitați să descopere ateliere interactive, concerte și spectacole, activități pentru copii, consultanță pentru restaurarea caselor vechi, grădinărit, apicultură, olărit, sculptură, împletituri tradiționale, artă cu semințe și alte experiențe dedicate celor interesați de un stil de viață mai apropiat de natură.

Festivalul reunește meșteri, producători locali, artizani și oameni pasionați de viața la sat, care vor prezenta povești, tradiții și produse autentice, de la semințe românești și obiecte handmade până la preparate locale.

Programul artistic va include concerte și momente speciale susținute de Trei Parale, Ada Milea, Marta & Ana, Beck, Ana-Maria Buțurcă, Chanty, Teodora Chiurciu, Teatrul Cipolino, precum și sesiuni de percuție alături de Drum Circle TM.

Printre experiențele speciale pregătite în cadrul festivalului se numără un atelier de făcut zacuscă, un atelier de tencuit cu lut și un cerc tematic despre restaurarea caselor tradiționale, sculptură în lemn, împletituri din nuiele, o expoziție de animăluțe — iepurași, rățuște, oi, măgăruș și ponei —, soluții moderne pentru viața la sat și un târg cu produse autentice.

Atmosfera va fi completată de preparate tradiționale gătite la ceaun, zacuscă făcută pe loc, grătare, plăcinte, cidru, bere artizanală și băuturi naturale.

Unul dintre momentele festivalului va fi tombola organizată împreună cu eGratare.ro, unde marele premiu va fi un cuptor de curte pe lemne în valoare de aproximativ 900 de euro.

Organizatorii transmit că Mutat la Țară Fest nu își propune să transforme satul într-un decor nostalgic, ci să îl prezinte ca pe un spațiu viu, în care oamenii construiesc, cultivă, repară, creează și aleg să trăiască diferit.

„Am exclus tot ce înseamnă bâlci și plastic inutil. Ne dorim un eveniment curat, cu activități cu sens, meșteșug, natură, mâncare bună și experiențe pe care chiar le-ai alege pentru familia ta. Mutat la Țară Fest este despre oameni faini care se întâlnesc și petrec timp împreună ca între vechi prieteni”, au transmis organizatorii.

Mutat la Țară Fest începe anul acesta în Banat, la Muzeul Satului Bănățean, urmând să ajungă ulterior și în Transilvania.

Reunind pictură, desen, sculptură, instalație și imagine în mișcare, lucrările se desfășoară pe registre multiple de scară și temporalitate — de la materia microscopică la durata geologică, de la percepția corporală la memoria ancestrală profundă. Expoziția deschide un spațiu în care percepția este încetinită și extinsă, iar granița dintre corp și mediu devine permeabilă.

Lucrările sugerează colectiv faptul că materia poartă memorie, iar forma refuză închiderea în favoarea devenirii. „More Than Human” propune, în final, o schimbare de orientare: de la separare la interconectare, de la observație la participare, într-o lume comună aflată într-o continuă devenire mai-mult-decât umană.

Expoziția „More Than Human” se va putea vizita în perioada 11 iunie — 28 iunie 2026. Vernisajul va avea loc joi 11 iunie, ora 18:30 la Gallery Studio 76. Artiști: Elena Berlo, Genu Berlo, Ioana-Teodora Duță, Johannes Wiener, Lucian Muntean, Maia Ștefana Oprea, Mihaela Gelca, Oana Tudose.

Grădina Ideilor este un colectiv artistic contemporan inițiat la Nucșoara, județul Argeș, în Munții Făgăraș. Dezvoltat în jurul reflecției ecologice, cercetării colective și practicilor artistice raportate la specificul locului, proiectul reunește artiști din discipline diverse prin întâlniri în natură, dialog cu comunitățile locale și forme colaborative de schimb artistic.

Gallery Studio 76 este un spațiu dedicat artei contemporane, situat în incinta Combinatului Fondului Plastic din București. Galeria susține practici artistice emergente și interdisciplinare, încurajând dialogul dintre scena artistică românească și contextul internațional contemporan.

Soliștii, orchestra și corul Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” propun, în cadrul celei de-a V-a ediții a Bucharest Opera Festival, o nouă întâlnire cu una dintre cele mai apreciate capodopere ale repertoriului liric universal, opera Cenușăreasa de Gioachino Rossini. Lucrare emblematică a genului opera buffa, această creație se distinge prin rafinamentul construcției muzicale, virtuozitatea scriiturii vocale și influența considerabilă exercitată asupra evoluției ulterioare a genului, constituindu-se drept un reper major în istoria operei. În partitura sa, Rossini îmbină cu rafinament elementele comice specifice genului, cu momente de intensitate emoțională, susținute de o muzică vibrantă, expresivă și plină de dinamism.

Montarea realizată de Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” beneficiază de contribuția a doi importanți artiști italieni: regizorul Paolo Bosisio și scenograful Domenico Franchi. Viziunea regizorală propune o reinterpretare semnificativă a personajului Alidoro, ce nu este doar un protector al protagonistei, ci ca veritabil motor al acțiunii dramatice și o voce a dreptății, preocupată să sancționeze lăcomia nechibzuită a lui Don Magnifico și aroganța celor două surori vitrege.

Viziunea scenografică se remarcă printr-o estetică modernă, inspirată de tehnica decupajelor de hârtie asociată artistului Henri Matisse. Decorurile alternează între structuri aerisite și compoziții dense, integrându-se într-un limbaj vizual apropiat artei abstracte contemporane. Totodată, scenografia valorifică sugestii stilistice de inspirație barocă, nu prin reproducerea fidelă a unor modele istorice, ci prin evocarea spectaculosului și a mecanismelor teatrale specifice acestei epoci. Jocul luminilor completează această viziune, contribuind decisiv la configurarea atmosferei și la valorizarea decorurilor minimaliste.

Distribuția reunește tineri soliști care aduc prospețime, spontaneitate și autenticitate interpretării. La pupitrul dirijoral, maestrul Cristian Sandu va conduce întregul ansamblu cu rigoare, sensibilitate și finețe stilistică, oferind o călătorie de poveste.

„Cenușăreasa este probabil cel mai cunoscut și îndrăgit basm din toate timpurile, iar versiunea lui Rossini nu s-a îndepărtat prea mult de lucrarea originală. Atât în basmul original, cât și în operă, scopul autorilor este să poarte cititorii ori spectatorii într-o lume magică, desprinsă de realitate, unde totul este posibil.

Am evitat în mod voit riscul de a cădea într-un realism reprodus superficial și am ales să mă las acaparat de fantezie, lăsând experiența basmului să se filtreze prin memoria vizuală a propriei mele culturi. Creativitatea și profesionalismul scenografului Domenico Franchi au dat substanță conceptului regizoral, folosind structuri pline de culoare, forme și decupaje, care, în cazul costumelor, amintesc de creațiile lui Depero, în timp ce unele elemente de decor fac, în joacă, trimitere la suprarealismul lui Dalí”, a declarat regizorul Paolo Bosisio.

Distribuția: Cenușăreasa – Florentina Soare (Brașov), Ramiro – Dumitru Filip (București), Dandini – Alin Munteanu, Tisbe – Mădălina Postolache, Clorinda – Lorena Mărginean, Don Magnifico – Iustinian Zetea (București), Alidoro – Constantin Lupu.

„Matei Ghica Cantacuzino a fost un aviator român care a colaborat cu serviciile secrete britanice în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Lui i-a fost încredințată misiunea de a-l scoate din țară pe Iuliu Maniu, pentru ca liderul politic național-țărănist să formeze la Londra un guvern român în exil. Ca ofițer aviator, a îndeplinit misiuni de bombardament pe Frontul de Est, luptând în Basarabia, la Odessa și la Stalingrad. A fost artizanul a două fugi spectaculoase pe calea aerului, în 1944 și în 1947, când a scos din țară persoane amenințate de regimurile politice de la București. Matei provenea din două familii ilustre în istoria modernă a României. Bunicul dinspre tată, Ion Ghica, și bunicul dinspre mamă, Gheorghe Grigore Cantacuzino, au fost prim-miniștri.” (Sorin Turturică)

„Tati era convins că locul României ar fi fost lângă Aliați (Europa de Vest). În aprilie 1943, îi încredințase mamei o scrisoare pentru noi; plicul nu trebuia deschis decât într-un «caz grav»… Mama l-a pus într-o cutie metalică – un cadou de la regele Ferdinand – și l-a ascuns în imensul tufiș de mahonia, plin de țepi, din fața casei. În iunie 1944, eram la masă când radioul ne-a anunțat «dezertarea căpitanului Matei Ghica Cantacuzino cu bombardierul Heinkel, de la Ianca, spre dușmanii noștri englezi». La puțină vreme după aceea, am aflat și de condamnarea sa la moarte, ca «dezertor». În scrisoare, tata ne explica gestul lui și intențiile sale patriotice. Evident, am plâns cu hohote când am auzit știrea. Cum era posibil ca un om atât de curajos pe front să fie condamnat de țara lui? Când îl vom revedea? Unde? Am mai avut vești de la el doar după 23 august 1944”, mărturiseşte Irina Ghica Cantacuzino.