Într-o lume aflată astăzi într-o criză mai acută decât oricând, „Secundar” de Alexandra Badea este o reflectare a insecurității structurale pe care o traversăm și care imaginează și alternative la impasul actual.

Criza existențială, secretul, refularea, sentimentul de culpabilitate, trauma colectivă care a sudat sau dezintegrat un grup, fragilitatea, solidaritatea, individualismul sunt câteva dintre temele abordate. Este povestea unei comunități de persoane care lucrează împreună de mulți ani, perturbată de un eveniment ce provoacă o înlănțuire de conflicte. Evenimente din trecut reapar sub forma unor flash-back-uri, în care descoperim toxicitatea și complexitatea relațiilor dintre ei, jocurile de putere, de dominare, ambiguitatea, dificultatea de a separa planul intim de planul profesional. Dispariția unui personaj funcționează ca o forță care modelează acțiunile celor rămași, transformându-se într-un ecou al trecutului.

O construcție de amploare, „Secundar” este structurat într-un stil cinematografic, cu secvențe scurte, schimbări bruște de perspectivă și voci multiple care se întrepătrund. Această tehnică creează un efect de montaj rapid, reflectând ritmul alert și anxios al lumii contemporane.

Secundar – un spectacol pe un text care lansează întrebări incomode despre responsabilitatea individuală și colectivă într-o lume aflată în criză. Alexandra Badea consideră scrisul „un instrument care ne ajută să înțelegem, iar imaginația, o modalitate de a ordona haosul”.

Premiera este programată sâmbătă 15 şi duminică 16 martie, orele 19:00, la sala Ion Caramitru.

Actorii Diana Dumbravă, Crina Semciuc, Ada Galeș, Cosmina Olariu, Emilian Oprea, Alexandru Potocean, Istvan Teglas, Mihai Călin și Marius Bodochi (Voce inspector) – fac parte din  distribuția care dă viață  scenică textului Alexandrei Badea.

Regia: Alexandra Badea, Scenografia: Cosmin Florea, Sound design: Călin Țopa, Lighting design: Cristian Șimon, Creație video: Boroka Biro.

Trupa este în turneu cu propriul sistem de sunet şi lumini aşa că se anunţă un show total.

După succesul ediţiei de anul trecut de la Arenele Romane, evenimentul îşi doreşte să aducă din nou aproape după ani de zile găștile, distracţia şi atmosfera din Fire Club, locul unde toţi am luat contact prima oară cu muzica bună a anilor 90 şi 2000 şi unde am legat prietenii. Vom avea parte de încă o seară fix ca acum aproape 25 de ani pe Gabroveni: cu muzică bună, Hefe la butoane, Dodo la pază şi o serie de trupe geniale pe scenă, de data asta de peste hotare.

Godsmack s-a format în 1995 şi a lansat 8 albume de studio bucurându-se de un succes internaţional rapid. Trei dintre albume au fost consecutiv numărul 1 în Billboard 200 şi anume: Faceless, IV şi The Oracle. Au avut si 23 de piese în top 10 radio hits în Statele Unite, dintre care 17 au fost în top 5, un record pentru un artist rock.

Cel mai recent album al trupei, Lighting Up the Sky, a fost lansat pe 24 Februarie 2023 şi a ajuns pe locul 19 în Billboard 200, intrând şi în alte 13 topuri din întreaga lume. Încă de la înfiinţare, Godsmack au fost în turneul Ozzfest de mai multe ori, au cântat la cele mai mari festivaluri internaţionale şi au umplut arene în jurul lumii. Trupa a vândut peste 20 de milioane de albume în mai puţin de 10 ani. În cinstea lor, după succesul celui de-al şaselea album 1000hp, oraşul Boston are Ziua Godsmack pe 6 August, prin decretul primarului Marty Walsh.

P.O.D., acronim pentru Payable on Death, este o formaţie de nu metal ale căror baze au fost puse în 1991 de către Wuv Bernardo şi Marcos Curiel, care au început iniţial să facă coveruri după piese Metallica şi Slayer la diferite petreceri.

Până în prezent au lansat 11 materiale de studio care le-au adus trei Discuri de Platină şi cinci Discuri de Aur.

Printre artiştii care i-au influenţat se numără Metallica, AC/DC, Suicidal Tendencies, The Police sau U2.

Drowning Pool vin din Texas, Statele Unite, bazele trupei fiind puse în 1996. Abordează un nu metal cu influenţe de alternative pe alocuri, lansând pânâ în prezent 7 materiale de studio. Cel mai de succes album al formaţiei a fost Sinner, primul album al formaţiei care le-a adus un Disc de Platină în Statele Unite, respectiv un Disc de Argint în Regatul Unit. Printre formaţiile care i-au influenţat se numără Irion Maiden, Black Sabbath, Opeth sau Pantera.

Primul single al formaţiei, Bodies, este şi cea mai cunoscută piesă a lor, piesa în care artiştii descriu practic fenomenul de moshing.

Receptarea imediată a celui de-Al doilea sex a fost furtunoasă; această carte, apelând la toate domeniile cunoașterii, era o adevărată mașină de război, o mașină menită să distrugă discursul construit de secole de dominație masculină.

Mi-am dat seama că a apărut o primă întrebare: Ce însemnase pentru mine să fiu femeie?… „Pentru mine“, i-am zis lui Sartre, „nu a contat, ca să spun așa“. „Totuși, nu ai fost crescută la fel ca un băiat: ar trebui să privești mai îndeaproape.“ Am privit și am avut o revelație; această lume era o lume masculină, copilăria mea se hrănise cu mituri născocite de bărbați, iar eu nu reacționasem în același fel ca un băiat. Eram atât de interesată de subiect, încât am abandonat proiectul unei confesiuni personale pentru a mă ocupa de condiția feminină în ansamblul ei, declara Simone de Beauvoir.

Simone de Beauvoir s‑a născut la Paris în 1908. Până la bacalaureat, a studiat în conformista şcoală catolică Désir. După ce a obţinut titlul de profesor agregat în filozofie (1929), a predat, până în 1943, la Marsilia, Rouen şi Paris. Mai înainte, în timpul facultăţii, l‑a cunoscut pe Jean‑Paul Sartre. Relaţia dintre ei a durat întreaga lor viaţă; Simone a fost, cum a spus Sartre, iubirea lui „necesară“, în contrast cu iubirile „contingente“ trăite de amândoi.

Volumul Quand prime le spirituel, terminat înaintea războiului, apare abia în 1979, astfel că adevăratul ei debut literar este romanul L’Invitée (1943; trad. rom. Invitata, 1994). Urmează Le Sang des autres (1945; trad. rom. Sângele celorlalţi, 1994), Tous les hommes sont mortels (1946; trad. rom. Toţi oamenii sunt muritori, 1976), Les Mandarins, care i‑a adus premiul Goncourt în 1954, Les Belles images (1966; trad. rom. Imagini frumoase, 1973) şi La Femme rompue (1968; trad. rom. Femeia pierdută, 1993; Femeia sfâșiată, 2009, Humanitas Fiction, 2014). Pe lângă celebrul Le Deuxième sexe, apărut în 1949 şi devenit cartea de referinţă a mișcării feministe din întreaga lume (trad. rom. Al doilea sex, 1998, Humanitas, 2022), opera teoretică a lui Simone de Beauvoir conţine numeroase eseuri filozofice sau polemice – de exemplu, Privilèges (1955), reeditat sub titlul Faut‑il brulêr Sade?, şi La Vieillesse (1970). A scris teatru (Les Bouches inutiles, 1945) şi şi‑a povestit călătoriile în L’Amerique au jour le jour (1948) şi La Longue marche (1957).

Cele patru volume de memorii ale sale – Mémoires d’une jeune fille rangée (trad. rom. Amintirile unei fete cuminţi, 1965, 1991; Memoriile unei fete cuminți, Humanitas, 2011), La Force de l’âge (trad. rom. Puterea vârstei, 1998), La Force des choses, Tout compte fait – au apărut între 1958 şi 1972; în 1964 li s‑a adăugat povestirea autobiografică Une mort très douce (trad. rom. O moarte uşoară, 1972). După moartea lui Sartre, a publicat La Cérémonie des adieux (1981) şi Lettres au Castor (1983), reunind o parte din numeroasele scrisori pe care le‑a primit de la el. Până în ziua morţii, 14 aprilie 1986, Simone de Beauvoir a colaborat intens la revista pe care a fondat-o alături de Sartre, Les Temps modernes, şi, sub diverse forme, şi‑a manifestat solidaritatea totală cu feminismul.

Astăzi, la aniversarea zilei de naștere, îi dorim viață lungă, sănătate și frumusețe fără vârstă! La mulți ani, Emilia Popescu!

.

Astăzi, Aneta Stan își serbează ziua de naștere, iară noi îi urăm viață lungă, bucurii și iubire! La mulți ani, Aneta Stan!